Alexandru Muraru (FOTO), presedintele PNL Iasi, fost sef al Institutului Patrimoniului, scrie pe larg despre restaurarea Bojdeucii lui Creanga pe blogul sau personal. Mai jos redam articolul integral. “Ca fost director general al Institutului National al Patrimoniului si expert stiintific pentru ATRIUM, una dintre cele mai prestigioase asociatii europene în valorificarea patrimoniului, vreau sa împartasesc cu voi perspectiva mea asupra restaurarii Bojdeucii lui Ion Creanga. Acest proiect, care a stârnit o larga paleta de emotii si opinii, merita o analiza atenta si informata. Bojdeuca, mai mult decât o structura fizica, este un simbol viu al culturii si istoriei românesti. Ca prim muzeu memorial dedicat unui scriitor român, aceasta casa modesta din mahalaua Ticau este o fereastra spre sufletul poporului nostru. În acest context, restaurarea ei nu este doar o interventie arhitecturala, ci o misiune de pastrare a spiritului cultural. În cadrul discutiei publice privind restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga, anumite aspecte, cum ar fi utilizarea cimentului pe pereti sau amenajarea curtii pavate, au fost adesea criticate. Este important sa subliniem ca aceasta restaurare nu a fost prima, ci a treia interventie majora asupra cladirii, si multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de aceasta ultima restaurare. Istoricul interventiilor anterioare si justificarea lor 1. Prima restaurare: A avut loc în ajunul Primului Razboi Mondial, înainte de deschiderea Bojdeucii ca muzeu. Aceasta interventie a fost necesara pentru a transforma casa într-un spatiu adecvat pentru functia de muzeu, pastrând în acelasi timp caracteristicile originale cât mai mult posibil. 2. A doua restaurare: A urmat dupa cutremurul devastator din 1977. În aceasta etapa, s-a intervenit pentru a îmbunatati rezistenta structurala a cladirii, inclusiv prin cimentuirea peretilor. De asemenea, curtea a fost amenajata pentru a îmbunatati accesibilitatea si functionalitatea muzeului. Aceste schimbari, desi poate nu complet în concordanta cu starea initiala a casei, au fost considerate necesare pentru conservarea si utilizarea eficienta a spatiului. Contextul si ratiunea restaurarii actuale În cadrul celei de-a treia restaurari, multe dintre elementele criticate deja existau si au fost integrate în noua interventie cu respect pentru istoria si functionalitatea locului. De exemplu: – Cimentul de pe pereti: Prezenta cimentului, introdusa în restaurarea anterioara, a fost reevaluata si conservata acolo unde a fost posibil, pentru a mentine integritatea structurala a cladirii. – Curtea pavata: Amenajarea curtii, realizata initial pentru a îmbunatati accesul si functionalitatea muzeului, a fost de asemenea pastrata si îmbunatatita pentru a mentine continuitatea cu restaurarile anterioare si pentru a facilita accesul vizitatorilor. Aceste decizii reflecta un echilibru între conservarea aspectului istoric si adaptarea la nevoile contemporane ale unui muzeu. Restaurarea nu înseamna întotdeauna întoarcerea la forma originala, ci adesea implica gasirea unui echilibru între pastrarea istoriei si asigurarea functionalitatii si sigurantei în prezent. Astfel, restaurarea actuala a Bojdeucii lui Ion Creanga, cu toate elementele sale, reprezinta un efort constient de a conserva patrimoniul, respectând în acelasi timp istoria interventiilor anterioare si necesitatile actuale ale cladirii ca spatiu muzeal viu si accesibil. Interventiile detaliate în restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga a fost un proiect complex, care a implicat o serie de interventii detaliate, fiecare având scopul de a conserva si revitaliza aceasta cladire istorica. Iata o trecere în revista a principalelor lucrari efectuate: 1. Consolidarea structurala: Initial, structura de rezistenta a Bojdeucii era alcatuita din pereti de valatuci si stâlpi de lemn. Pentru a îmbunatati rezistenta seismica, au fost adaugate elemente de confinare verticala si orizontala din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi. 2. Refacerea sarpantei si învelitorii: Sarpanta existenta din lemn a fost desfacuta si refacuta integral. Învelitoarea tip sindrila din lemn a fost de asemenea refacuta, incluzând o membrana performanta de hidroizolare pentru a proteja structura de intemperii. 3. Tâmplaria si parapetul cerdaclui: Tâmplaria cerdacului a fost înlocuita cu una noua din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic si protejat ignifug. 4. Lucrari de zidarie si tencuieli: Peretii interiori si exteriori au fost supusi unui proces de refacere a tencuielilor si injectare a crapaturilor cu mortar de var-nisip, pastrând astfel aspectul autentic al cladirii. 5. Sistematizarea verticala si hidroizolatiile: S-au efectuat lucrari de sistematizare verticala perimetrala, incluzând hidroizolatii exterioare pentru a proteja soclul perimetral si fundatiile de umiditate. 6. Restaurarea elementelor decorative din lemn: Grinzile si planseul existent au fost decapate, reparate si rebaituite, pastrând astfel aspectul lor original, dar îmbunatatindu-le durabilitatea. 7. Restaurarea si dublarea tâmplariei: Toata tâmplaria a fost restaurata sau înlocuita acolo unde era necesar, cu o atentie speciala la detaliile originale ale Bojdeucii. A fost propusa dublarea tâmplariei existente spre interior cu o tâmplarie din lemn de stejar, conform cu aspectul original. 8. Tratamentul ignifug si antiseptic al lemnului: Materialul lemnos al sarpantei si al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc si a preveni degradarea cauzata de insecte si mucegai. Aceste interventii au fost realizate cu un respect profund pentru istoria si semnificatia culturala a Bojdeucii, asigurându-se ca orice modificare este în concordanta cu spiritul locului si cu principiile de conservare a patrimoniului. Prin aceasta restaurare amanuntita, Bojdeuca lui Ion Creanga este acum nu doar un monument restaurat, ci un simbol viu al culturii si istoriei românesti, pregatit sa-si întâmpine vizitatorii si sa le împartaseasca povestea sa unica pentru multi ani de acum înainte. Restaurarea a fost necesara pentru a stopa procesul de deteriorare si pentru a pastra semnificatia culturala a muzeului. Aceste masuri, conform standardelor de interventie asupra monumentelor istorice, au avut scopul de a prelungi durata de viata a cladirii si de a-i îmbunatati rezistenta structurala. Având în vedere expertiza si atentia detaliilor demonstrata în cadrul acestui proiect, restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga a fost realizata cu mijloace adecvate, pastrând si valorificând semnificatia culturala a acestui important monument istoric. Controversele aparute în spatiul public, desi întelese din perspectiva atasamentului emotional fata de patrimoniul national, nu reflecta în totalitate realitatile si necesitatile tehnice ale unui astfel de proces complex de restaurare. Este esential sa privim acest proiect nu doar ca pe o necesitate structurala, ci si ca pe o investitie în conservarea si promovarea culturii si istoriei noastre nationale”, scrie Muraru pe blogul sau.
