Vicepremierul Kelemen Hunor a explicat ca în România sunt peste 9,25 milioane de consumatori de energie casnici si circa 360.000 de consumatori non-casnici care beneficiaza de plafonarea pretului de catre Guvern. Kelemen Hunor a precizat ca efortul bugetar al statului este de circa 41 de miliarde de lei. Întrebat sâmbata, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, cât la suta din factura la energie este suportata de catre stat, Kelemen Hunor a explicat cum se calculeaza plafonarea. ”Avem o situatie foarte clara, sunt 9,25 milioane de consumatori casnici în România, aproape 9,30 de milioane si sunt circa 360.000 de consumatori non-casnici. Si trebuie sa vedem cum arata structura pe consumatorii casnici. Aici, pâna la 100 de kW sunt peste 5 milioane de persoane, asta înseamna 55- din toti consumatorii casnici, 55- sunt sub 100 de kW, între 100 si 300 pe luna sunt 3,4 milioane de persoane, adica 37- daca mergem pe pondere, si peste 300 de kW sunt 700.000, vorbim de casnici sub un milion, asta înseamna 8-, si pentru cei care sunt pâna la 100 de kilowati, statul plateste 67- din pret, din factura, 33 plateste cetateanul si aici vorbim de 0,68 de lei pe kW plafonat. Deci acesta este plafonul. La casnici, de la 100 la 300 de kW, clientul plateste 39- si statul plateste diferenta de 61- si cei care sunt peste 300 de kW, de la 1 octombrie scade la 255, platesc pretul pietei sau cum este pretul stabilit în contract. Deci nu mai exista subventia de la stat”, a precizat vicepremierul. Kelemen Hunor s-a referit si la consumatorii non-casnici. ”În ceea ce priveste non-casnicii sunt doua categorii, cei care sunt racordati la retea de joasa tensiune si asta înseamna ca clientul plateste 48-, statul plateste suport 52-, aici este stabilit la un leu pe kW/ ora si cei care sunt racordati la retea de medie tensiune, acolo 53- plateste clientul si 47- plateste statul. Din 360.000 de consumatori non-casnici, cam 350.000 intra în aceasta categorie, unde statul plateste”, a explicat Kelemen Hunor. Efortul bugetar al statului ar fi de circa 41 de miliarde de lei. ”Deci cam asta este efortul bugetar, în sume greu de spus, fiindca si în functie de fluctuatie de pe bursa, bursa de energie, noi calculam pâna la 40-41 miliarde de lei pâna la sfârsitul perioadei, poate sa fie mai mult, mai putin nu cred ca va fi, fiindca nu am vazut o scadere brusca pe piata energiei si urmeaza o perioada si mai dificila din acest punct de vedere, unde poate ca va fi o crestere pe piata. Deci undeva pâna pe la 41 miliarde. Trebuie sa iei de undeva banii astia. Deci trebuie sa acoperi de undeva aceste cheltuieli si aici trebuie sa facem un efort urias cu totii ca sa adunam banii. Luam de la producatori profitul, ca sa spun foarte, foarte clar si foarte exact, de la firmele de stat. Vorbim de Nuclearelectrica, de tot ce înseamna productia de energie electrica, fiindca ei au costurile de productie plus ceea ce obtin pe piata si de acolo vine o parte din sumele necesare pentru a acoperi aceste cheltuieli, dar nu este de ajuns si de aceea acest efort bugetar trebuie sa îl facem. România în acest moment cam atât poate suporta, mai mult doar daca iei împrumut, daca te duci si îndatorezi statul”, a declarat Kelemen Hunor.
