Trei proiecte de lege, menite sa vina în sprijinul antreprenorilor din domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor, au fost puse pe masa de initiatorii lor – un grup de deputati USR - si discutate ieri la Iasi. Participantii, antreprenori din IT, au aratat însa ca exista înca multe alte probleme care trebuie rezolvate pentru a se putea dezvolta un mediu de afaceri matur si stabil pe piata IT locala si nationala. Ei au cerut sprijin pentru obtinerea de standarde de calitate, au atras atentia ca firmele din România sunt privite cu neîncredere de investitorii straini, si au cerut includerea în clasificarea activitatilor economice a activitatii de co-working. Initiatorii pachetului legislativ pentru sprijinirea start-up-urilor si IMM-urilor din sectorul tech sunt deputatii USR de Cluj – Viorel Baltaretu, de Iasi – Monica Berescu, si de Bucuresti – Oana Toiu. “Suntem în acest moment într-un context în care se discuta foarte mult despre modul în care statul poate sa intervina si sa ajute în mod direct financiar. Sigur ca acesta este un tip de instrument. Dar noi credem ca România în ultimii ani, si mai ales recent, a ajuns sa aiba viteze foarte diferite. Si nu ma refer la vitezele dintre mediul urban si cel rural, ci între mediul antreprenorial si mediul public. Iar noi credem ca o modalitate de a ajutasi economia, licresterea locurilor de munca, este sa încercam sa eliminam cât mai mult din barierele pe care antreprenorii le au în drumul lor de dezvoltare si de crestere si sa ajutam mai mult si capitalul privat sp circule, acolo unde este nevoie, ca sa genereze valoare”, a explicat Oana Toiu. La ce se refera, concret, cele trei proiecte? Iar deputatul de Iasi Monica Berescu, care este si vicepresedinte al Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor din Camera Deputatilor, a spus, pe scut, la ce se refera cele trei imitiative legislative: “Practic, sunt trei initiative legislative menite sa sprijine mediul de business. Prima dintre ele se refera la actiuni executive pentru ca fondatorii de start-upuri sa aiba mai multe drepturi de vot, sa-si mentina viziunea în companie, dar sa poata sa atraga investitii si sa ramâna în România. Cea de-a doua initiativa se refera la investitorii persoane fizice, mai exact asa cum îi stim noi din piata acei business angels. Ce ne-am dorit sa facem prin aceasta initiativa este sa scoatem pragul maximal de investitie de 200.000 de mii de euro, pentru ca ceea ce stim din cifrele din 2021 este ca în realitate au fost investitii între 200.000 de euro si doua milioane si, practic, ne dorim sa acordam facilitatile fiscale din legea Business Angels si pentru acei investitori privati care au capitalul financiar pentru a face aceste investitii. si ne dorim sa încurajam starup-urile dar si IMM-urile care sunt deja bine împamântenite, pentru a astrage aceste investitii”. Legea privind stimularea investitorilor individuali (business angels) reglementeaza conditiile prin care orice persoana fizica poate deveni investitor si prevede doua facilitati fiscale pentru acestia: scutirea de la plata impozitului pe dividende pentru primii trei ani de la momentul realizarii investitiei si scutirea de la plata impozitului pe câstigurile de capital realizat la momentul transferului partilor sociale ale investitorului, cu conditia ca iesirea din firma a acestuia sa aiba loc dupa cel putin trei ani de la momentul investitiei. Iar pentru a obtine aceste facilitati fiscale, investitorii trebuie sa aduca în firma o investitie cuprinsa între 3.000 si 200.000 de euro, pot detine maxim 49- din firma, iar domeniile în care pot realiza investitia sunt limitate. Fata de legea deja existenta, deputatii USR propun eliminarea plafonului maxim de investitii (de 200.000 de euro) sau înlocuirea acestui plafon cu unul realist, în conditiile în care o investitie de 200.000 de euro nu ajuta decât foarte putin o firma din IT sa se dezvolte. Propunerile facute de antreprenorii ieseni au fost ca investitiile facute de investitorii individuali, astfel încât acestia sa beneficieze si de facilitatile fiscale, sa poata ajunge pâna la 2-3 milioane de euro. „Iar cea de-a treia modificare legislativa vine pe Legea incubatoarelor de afaceri, unde ne dorim sa includem acele Digital innovation Hubs în categoria incubatoarelor de afaceri, pentru a beneficia de facilitati fiscale. Practic, e o masura care vine sa sprijine mediul de business local, pentru ca centrele de inovare digitala au menirea sa dezvolte un ecosistem pentru businessurile locale, sa se dezvolte digital, sa poata sa testeze produse si sa le ajute sa creasca”, a mai adaugat Monica Berescu. Alte probleme conexe ale IT-istilor Antreprenorii ieseni au atras atentia reprezentantilor din Camera Deputatilor si asupra altor probleme cu care se confrunta. Co-fondator al unei companii care produce si promoveaza jocurile de calculator, MidNight Work, Victor Bivol, a explicat: “Noi suntem publisheri - cumparam sau luam în chirie jocurile unor dezvoltatori, persoane fizice, tineri de 18-22 de ani, dupa care promovam jocurile respective, iar persoana care a dezvoltat ideea, jocul în sine, trebuie sa primeasca niste comisioane. Fiind o persoana fizica, din România, legea ne cam împiedica, si e foarte multa birocratie, sunt niste servicii pe care nu avem cum sa le justificam juridic, contabil. Si atunci trebuie sa achitam 16- impozit pe profit în plus, adica se retine impozitul la sursa. Si cumva ne deranjeaza chestia asta, platim foarte multe impozite, semestrial, în România”. Dan Zaharia, fondator FabLab: “Cred ca ar trebui reglementata activitatea de co-working. Toata lumea spune ca noi facem sub-închirieri. Singurul cod CAEN pe care l-am gasit compatibil cu ce facem noi este “servicii de secretariat acordate întreprinderilor”. Eu ar trebui sa pot factura servicii de co-working. Omul nu vine acolo si îi dau un birou si asta e. Primeste servicii de co-working – comuunitate, birou, cafea, acces la imprimante. Pe când subînchirierea ne duce într-o zona de imobiliare care, de fapt, creeza o imagine falsa a tot ce facem acolo. Sprijinim angajatii care lucreaza remote, companiile care vin în oras si nu vor însa sa închirieze birouri, firmele de resurse umane, care fac interviuri acolo. Nu cerem facilitati fiscale, ci doar clarificare legislativa”. Tele-working, munca online, munca la distanta “Sunt destul de convinsa ca tendinta asta o sa ramâna si o sa creasca” (tele-working, munca online, munca la distanta)”, a raspuns deputatul Oana Toiu, co-initiator proiect legislativ, adaugând: “O problema pe care mi-au semnalat-o multe companii este ca, în momentul în care a venit Inspectia Muncii, a fost confuzie totala. Care sunt angajatii? Care lucreaza de acasa? Erau companii care aveau unii angajati în co-working si au mentinut doar o echipa de baza la birou. Când a venit Inspectia Muncii, sau ANAF, lucrurile au devenit cam confuze. Nu face parte din discutia propusa initial, dar noi avem obsesia asta cu eliminarea supra-taxarii muncii part-time, dar sunt multe aspecte ale muncii hibride care trebuie reglementate”. Letitia Stefan, Nifty Learning, cofondator: “În cazul nostru investitorul a conditionat finantarea de mutarea startupului în America. E vorba de neîncrederea pe care o au companiile straine, investitorii straini, în cele din România” Daniela Croitoru, avocat care lucreaza împreuna cu companii din IT, a atrast atentia asupra costurilor standardelor de calitate, cerute de investitori, dar greu de obtinut în România: “E un standard cerut de companiile din strainatate, de banci, de business angels din strainatate. Ar trebui sa existe si un sprijin pe aceasta parte”. Gabriel Mardarasevici: În România nu exista decât maxim doua companii care dau acest ISO Un nume de mult consacrat pe piata IT din Iasi si din România, Gabriel Mardarasevici, fondator al grupului de firme Focality, a completat: “În momentul de fata, daca vrei sa iei un credit serios de la banca sau daca vrei sa participi într-o competitie – într-un pitch – trebuie sa ai un anumit standard de calitate. În România nu exista decât maxim doua companii care dau acest ISO. Costurile, la un moment dat, ca sa te poti duce în extern, sunt doar pe componenta aceasta mari, si discutam aici, apropo de pragul investitiilor – se duc o gramada de bani în lucruri care nici macar nu ajuta înca businessul, ci abia ne pun în ordine businessul ca sa putem sa facem afaceri în continuare”. O companie care doreste digitalizarea se izbeste de o bariera în comunicarea cu statul, au atras atentia alti participanti la discutie. Ei au primit promisiunea ca problemele semnalate vor fi luate în considerare în actualele si în viitoarele proiecte legislative.
