Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Înaltpreasfintitul Teofan, a sarbatorit ieri 63 de ani de viata, iar în câteva zile va împlini 22 de ani de când conduce, într-o forma sau alta, o arhiepiscopie din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Din 2008, de când acesta a ajuns în fruntea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, ca mitropolit si arhiepiscop al Iasilor, IPS Teofan si-a lasat amprenta definitiv asupra felului în care functioneaza si este implicata Biserica în „viata cetatii”. „Ziarul de Iasi” va prezinta, în rândurile urmatoare, câteva dintre momentele pe care le consideram a fi cheie în procesul ce a dus la alegerea lui IPS Teofan ca mitropolit al Moldovei si Bucovinei, dar reamintim si cum acesta a fost la un pas de a deveni patriarh al Bisericii Române. Reluam, cu aceasta ocazie, si invitatia la dialog catre mitropolit, care a evitat pâna în prezent sa ne ofere sansa unui interviu, desi am realizat mai multe solicitari de-a lungul timpului. IPS Teofan are o carte de vizita puternica, cu doctoratul facut la Paris Nascut pe 19 octombrie 1959 în judetul Arges cu numele de botez Dumitru Savu, IPS Teofan a continuat studiile începute în comuna sa natala – Corbi – la Seminarul Teologic din Craiova, iar apoi la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucuresti. Dupa ce finalizeaza aceste studii în 1984 si îsi obtine diploma de licenta, acesta intra în decembrie, acelasi an, în obstea Schitului Crasna, care apartine de Manastirea Sinaia în judetul Prahova. Sase luni de zile mai târziu, în iulie 1985, este tuns în monahism la acelasi lacas de cult. Practic, la 26 de ani, Dumitru Savu îsi alege numele de Teofan si se dedica vietii de calugar, iar prezentarile sale oficiale vorbesc despre un succes avut atunci, fiindca pe 8 septembrie 1985 este deja hirotonit ierodiacon, iar o saptamâna mai târziu, pe 14 septembrie, devine ieromonah (calugar care are dreptul sa slujeasca, în calitate de preot, în comunitatea sa). Framântarile din 1989 îl gasesc pe ieromonahul Dumitru în afara tarii, fiindca din 1986 acesta a plecat la Paris, la Institutul Teologic Ortodox „Saint Serge”, unde a obtinut titlul de doctor în Teologie. În perioada petrecuta în Franta, a fost preot la Manastirea „Acoperamântul Maicii Domnului”, din Bussy en Othe, Franta. La jumatate anului 1990 se întoarce în tara, cu studiile doctorale finalizate, si este angajat secretar al Cabinetului Patriarhal, dar acesta a fost doar un pas pentru pregatirea primei functii majore, pentru care va fi cunoscut la nivelul întregii Bisericii Române. „Banuit” ca a fost crescut pentru a deveni urmasul lui Teoctist la Patriarhie În septembrie 1991 este hirotonit episcop-vicar patriarhal, devenind mâna dreapta a Patriarhului Teoctist pentru aproape zece ani, fiindca pe 2 octombrie 2000 s-a întors acasa: a fost ales arhiepiscop al Craiovei si mitropolit al Olteniei. Acesta va devenit unul dintre cei mai iubiti arhiepiscopi din istoria Olteniei, iar plecarea sa la Iasi, în 2008, a fost deplânsa de întreaga comunitate. Traseul profesional al lui IPS Teofan, tinut „sub aripa dreapta” a patriarhului Teoctist si apoi ales în 2000 sa capete „experienta de conducere” la Mitropolia Olteniei, a ridicat o speranta majora în România: chiar structurile interne ale Bisericii lucrau sa traga institutia în modernism, dupa ce iesirea din comunism a lasat mai multe umbre si urme adânci. Astfel, la moartea patriarhului Teoctist, Teofan era vazut drept principalul sau urmas, venea din „suflul nou” al preotilor Bisericii Ortodoxe Române, iar la 48 de ani ar fi devenit cel mai tânar patriarh din istoria tarii. La aceeasi vârsta a preluat functia si cel mai longeviv patriarh român, Justinian Marina, care a condus Biserica Româna între 1948 si 1977. Dar la sedinta Sfântului Sinod din 2007 acesta a anuntat ca se retrage chiar în ziua votului, dupa ce în primul tur de scrutin cele mai multe voturi le obtinuse IPS Daniel, fostul mitropolit al Moldovei si Bucovinei, care a devenit si patriarh. Nici pâna astazi nu a fost clarificat momentul pentru care IPS Teofan s-a retras din cursa, fiind vazut ca fiind principalul contracandidat la functia de patriarh, ramânând doar o declaratie pe care acesta a facut-o presei la iesirea din Catedrala Patriarhala – „sunt altii mai vrednici”. Venirea surpriza la Iasi la capatul a doi ani zbuciumati de alegeri în Biserica Dar aceasta nu a fost singura surpriza în care a fost implicat IPS Teofan: un an mai târziu, în 2008, la Mitropolia Moldovei si Bucovinei se votau candidati care sa ocupe functia de mitropolit. La sedinta prezidata de noul patriarh s-a votat pentru PS Casian, episcop al Dunarii de Jos, si PS Ioan, episcop al Harghitei si Covasnei. Acestia au primit câte patru voturi, în timp ce IPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, si IPS Nifon, arhiepiscop al Târgovistei, au primit câte un vot. Astfel, de la Iasi catre Sfântul Sinod au pornit doua propuneri: PS Casian si PS Ioan. La sedinta Sf. Sinod au fost propusi însa doi noi candidati, dupa cum permite statutul: IPS Teofan si PS Calinic, cunoscut astazi ca fiind Calinic Botosaneanul, care este arhiepiscop al Sucevei si Radautilor dupa ce a fost 20 de ani episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor. Contrar dorintelor de atunci ale Preafericitului Daniel, la Iasi a fost ales IPS Teofan cu o majoritate puternica. A fost nevoie de mai bine de 10 ani pentru ca relatiile reci între Mitropolia Moldovei si Patriarhia Româna sa se încalzeasca, iar doar în ultimii ani PF Daniel si IPS Teofan au fost vazuti împreuna si luând pozitii comune pe diferite subiecte. Ca regula, de-a lungul anilor, PF Daniel nu a venit la Iasi decât în rare momente, iar absenta cea mai proeminenta s-a observat mereu la slujbele de hramul Sfintei Parascheva. Sursa FOTO: doxologia
