Adica Internet of Things (IoT), adica Internetul lucrurilor, sau, mai convingator spus, Internetul tuturor lucrurilor. Acest concept desemneaza reteaua de obiecte fizice, care contin senzori, software si alte tehnologii, în scopul conectarii si schimbului de date cu alte dispozitive si sisteme de pe Internet. Lucrurile care se conecteaza pe Internet sunt, de exemplu, autoturisme, obiecte de uz casnic, sisteme de iluminat, sisteme de alarma, sisteme de productie industriala etc. Prima aplicatie de tip IoT dateaza din 1982, atunci când un automat Coca-Cola de la Carnegie Mellon University a fost racordat la reteaua ARPANET, transmitând informatii asupra inventarului si asupra temperaturii bauturilor (ARPANET, reteaua Agentiei pentru Proiecte de Cercetare Avansata a Departamentului de Aparare al Statelor Unite a fost una dintre primele retele care a utilizat principii care au stat la baza Internetului). Conceptul de „Internetul lucrurilor” a fost enuntat pentru prima data într-un discurs al lui Peter T. Lewis, presedinte si co-fondator al Cellular One, la cel de-al 15-lea Weekend Legislativ Anual al Fundatiei Congresului Black Caucus din Washington, publicat în septembrie 1985. Potrivit lui Lewis, „Internetul lucrurilor, sau IoT, este integrarea oamenilor, proceselor si tehnologiei cu dispozitive si senzori conectabili pentru a permite monitorizarea de la distanta, setarea, manipularea si evaluarea tendintelor unor astfel de dispozitive”. Acelasi concept IoT a fost abordat si de catre de catre Kevin Ashton (n. 1968), care nu este informatician, ci absolvent, în 1994, de studii de cultura scandinava la University College London. El considera ca era mai potrivit termenul Internet for Things (Internet pentru lucruri). A lucrat ca asistent manager la Procter & Gamble în 1997, când a devenit interesat de utilizarea RFID (radio-frequency identification - identificarea prin radiofrecventa) pentru a ajuta la gestionarea lantului de aprovizionare al companiei. Aceste preocupari l-au condus catre Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde a devenit cofondator si director executiv al centrului de cercetare Auto-ID, în domeniul RFID. IoT are legatura cu o gramada de aplicatii care fac ca tot ceea ce ne înconjoara sa devina inteligent sau smart. Casa inteligenta a devenit deja un cliseu, cu toate ca nu toti îsi pot permite asa ceva. La o astfel de casa, sistemele electrice/ electronice, cum ar fi instalatia de iluminat, ventilatoarele, aparatele de aer conditionat, sistemele de încalzire, aspiratorul, sistemele audio/ video etc. pot fi conectate între ele prin Internet. Aceasta interconectare permite utilizatorului sa opereze aceste dispozitive de la distanta, dar, o casa inteligenta ia si singura decizii, legate de optimizarea consumului de electricitate sau, de exemplu, de închiderea ferestrelor si tragerea obloanelor atunci când se apropie o furtuna. Un alt exemplu îl constituie sistemele de monitorizare a starii de sanatate. Acestea sunt concepute pentru a preleva date legate de puls, tensiune arteriala, numar de pasi, ritm cardiac, greutate, calitatea somnului etc. Aceste date sunt înregistrate si pot fi trimise medicului în timp real. Sunt chiar si periute de dinti inteligente, care spre disperarea copiilor, înregistreaza durata periajului, intensitatea acestuia, corectitudinea miscarile efectuate etc. IoT ajuta si la predictia si gestionarea dezastrelor naturale, cum sunt incendiile de padure, care pot fi depistate rapid prin amplasarea unor senzori în zonele de risc, monitorizându-se continuu temperatura, continutul de carbon din aer etc. IoT se utilizeaza si în tehnologia biometrica de recunoastere a amprentelor digitale, a vocii, a ochilor si a fetei, în cadrul sistemelor de securitate utilizate pentru a marca prezenta zilnica sau pentru a permite accesul personalului autorizat în zone cu acces restrictionat. Autovehiculele sunt terenul pe care se produc unele dintre cele mai spectaculoase aplicatii ale IoT. Tehnica de conectate a masinilor este clasificata în doua mari categorii: de la vehicul la infrastructura (V2I) si de la vehicul la vehicul (V2V). În prima categorie intra aplicatiile care permit masinii inteligente sa-si efectueze o diagnosticare proprie si sa ofere utilizatorului un raport de analiza detaliat. De asemenea, se poate depista cel mai scurt traseu spre un loc de parcare liber. A doua categorie intra tehnicile de comunicare ce permit masinilor inteligente sa utilizeze transferul de date de mare viteza si latimea de banda mare, cu scopul, de exemplu, al evitarii coliziunilor. Masinile se pot conecta între ele, pentru a face schimb de informatii precum amplasarea în spatiu, viteza si acceleratia. Industria 4.0 se bazeaza pe IoT, sistemele de prelucrare moderne fiind monitorizate continuu prin senzori care dau informatii asupra puterii consumate, a temperaturii din zona de lucru, a solicitarilor de prelucrare etc. Toate aceste date conduc la respectarea prescriptiilor de calitate si la predictibilitatea procesului de prelucrare. Ce ne rezerva viitorul? Cu siguranta, Internetul lucrurilor va fi din ce în ce mai accesibil si mai prezent în viata de zi cu zi, ca o consecinta directa a dezvoltarii tehnologiei. Piata IoT este de asteptat sa creasca de la 76,7 miliarde de dolari în 2021 la 106,1 miliarde dolari pâna în 2026. Deci, cam tot ceea ce ne înconjoara va functiona de la sine, se pare ca mult mai bine fara interventia noastra! Oricum, IoT ne va influenta si din punct de vedere cultural. Astfel, conceptul de casa inteligenta (smart) a dus la aparitia unei noi descrieri a atmosferei familiale: nu vom mai spune Home sweet home, ci Home smart home! Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
