Eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene si maritime dintre România si statele din Spatiul Schengen va face ca de la 31 martie românii sa poata calatori mai usor în interiorul Uniunii Europene si în statele asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei si Confederatia Elvetiana). Practic, de la aceasta data, pe calea aerului si pe cale maritima nu mai exista frontiere interne între statele Schengen. Pentru economie, însa, decizia adoptata de Consiliul Uniunii Europene în penultima zi din 2023 nu înseamna mare lucru, spune Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi. “Transportul de marfuri se poate realiza pe cale aeriana, maritima, rutiera sau feroviara, dar dintre acestea, cel mai mare trafic de marfuri între România si Statele Schengen se realizeaza pe cale feroviara sau rutiera, în proportie, cred, de peste 90-”, a explicat presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi, Paul Butnariu, de ce eliminarea controalelor la frontierele interne dintre România si Statele membre Schengen nu va avea un impact pozitiv major asupra economiei: „Deci, pentru activitatea economica a României, intrarea în Schengen fara punctele de trecere terestre nu înseamna nimic. La noi vin marfuri cu vaporul din Asia, din China, nu din zona Schengen. Rar pleaca câte un vapor cu masini catre Portugalia, sa zicem. De obicei marfurile, inclusiv masinile, sunt transportate cu trenul sau masini. Vor fi in continuare cozi în vami. Doar vom economisi ceva timp atunci când mergem în misiuni economice”. Ce se schimba totusi dupa adoptarea la 30 decembrie 2023 a Deciziei Consiliului UE privind aplicarea acquis-ului Schengen în România si Bulgaria? Zona Schengen este cea mai mare zona fara vize din lume, formata din 27 de tari europene care “si-au desfiintat frontierele interne pentru circulatia libera si nerestrictionata a oamenilor, în armonie cu regulile comune pentru controlul frontierelor externe si combaterea criminalitatii prin consolidarea sistemului judiciar comun si a cooperarii politienesti”, potrivit site-ului www.schengenvisainfo.com. Cetatenii statelor Schengen pot calatori în spatiul Schengen asa cum ar merge un iesean la Pascani, fara sa i se mai ceara sa prezinte documente la frontiera. Cele 27 de state Schengen sunt Austria, Belgia, Republica Ceha, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Elvetia. De la 31 martie, românii vor putea si ei sa circule în zona Schengen mai liber decât pâna acum, dar deocamdata doar pe calea aerului sau pe cale maritima. La trecerile de frontiera terestre se va mentine controlul documentelor. Decizia statelor membre ale UE privind eliminarea controalelor la frontierele aeriene si maritime interne cu Bulgaria si România a fost luata în unanimitate, în urma unei proceduri scrise, dupa 12 ani de negocieri. Urmatorul pas, se arata pe pagina de internet a Consiliului Europei, va fi acela de a lua o decizie “pentru a stabili o data pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne”. Portalurile oficiale ale Uniunii europene vorbesc despre Spatiul Schengen ca despre un spatiu care „permite unui numar de peste 400 de milioane de persoane sa calatoreasca liber între tarile membre fara a trece prin controale la frontiera. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-si vizita familia si prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o tara Schengen si lucreaza în alta. Se estimeaza ca europenii efectueaza anual 1,25 miliarde de calatorii în interiorul spatiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului si sectorului cultural”. Pe platforma de internet a Consiliului Europei se mai arata ca: “Spatiul Schengen a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci tari ale UE – Franta, Germania, Belgia, Tarile de Jos si Luxemburg – si s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spatiu de libera circulatie din lume. Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania si Franta, unde Acordul Schengen si Conventia Schengen au fost semnate în 1985 si, respectiv, în 1990. Apartenenta la un spatiu fara controale la frontierele interne înseamna ca tarile: nu efectueaza verificari la frontierele lor interne, cu exceptia cazurilor unor amenintari specifice, dar efectueaza controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite Setul de norme care reglementeaza spatiul Schengen se numeste Codul frontierelor Schengen”. Ce înseamna aderarea la Spatiul Schengen este explicat detaliat pe pagina de internet a Politiei de Frontiera, unde se fac de asemenea si câteva precizari importante: „Pâna la data aderarii la spatiul Schengen, caracterul frontierelor cu Ungaria si Bulgaria este considerat, potrivit acquis-ului Schengen, drept frontiera externa Schengen (art. 1 al Conventiei de Implementare a Acordului Schengen din 1985 si capitolul I - Frontiere interne - al Planului de Actiune Schengen revizuit 2008), chiar daca acestea sunt frontiere interne ale Uniunii Europene. Drept urmare, la nivelul acestor frontiere, pâna la momentul aderarii, se va realiza în continuare controlul la frontiera, aplicându-se principiul controlului în comun (art. 17 din Regulamentul C.E. nr. 562/2006) cu autoritatile de frontiera ale statelor vecine - Ungaria si Bulgaria, în baza acordurilor bilaterale încheiate. De la momentul aderarii României si Bulgariei la spatiul Schengen, regimul fluviului Dunarea va fi acela de frontiera terestra interna, controalele specifice urmând a fi efectuate doar în porturile de intrare / iesire în / din spatiul Schengen, respectiv Calafat - Vidin si Galati (între cele doua porturi se vor elimina controalele de frontiera). Pentru navele aflate în tranzit pe fluviul Dunarea, fara oprire în porturile românesti, precum si pentru cele care intra / ies în / din spatiul Schengen, controalele de frontiera la intrare si iesire în / din spatiul Schengen vor fi efectuate în porturile Calafat, Galati, Tulcea, Sulina si Constanta Sud-Agigea. De asemenea, pentru Romania si Bulgaria va ramâne valabila obligatia de a supraveghea frontiera externa cu Serbia, precum si portiunea de frontiera dintre România si Serbia, formata de fluviul Dunarea - între Bazias si primul punct de trecere a frontierei comun româno-bulgar - Calafat – Vidin”. (mai multe informatii gasiti aici: https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-aderarea-la-spatiul-schengen-104.html)
