Presedintia G20 a Indiei este o oportunitate importanta pentru a avansa principalele interese ale lumii în curs de dezvoltare si promovarea dezvoltarii Africii prin valorificarea parteneriatelor în cadrul G20 si nu numai, spune prof. Anil Sooklal. India preia presedintia G20 într-o perioada foarte provocatoare în istoria moderna a omenirii. De la finalul razboiului rece, lumea nu a mai fost atât de fracturata si polarizata ca urmare a provocarilor simultane. Thomas Friedman a descris epoca actuala ca fiind „Epoca Accelerarii”. Probleme globale în cascada îsi pun amprenta asupra psihicului uman iar abordarea acestor provocari în mod eficient si concomitent reprezinta o dilema serioasa. Acestea includ aparitia noilor tehnologii, schimbarile climatice, pierderea biodiversitatii, precum si globalizarea. Mai recent, impactul pandemiei Covid, precum si conflictul Rusia-Ucraina, au contribuit colectiv la un impact devastator asupra comunitatii globale. Toate problemele de mai sus sunt în atentia Agendei G20. In orice caz, impactul acestor provocari se simte cel mai mult în tarile vulnerabile, în special în cele mai putin dezvoltate si, de asemenea, în statele mici insulare în curs de dezvoltare, la fel si în Africa. În Africa, peste 30 de milioane de oameni au fost împinsi în saracie extrema în 2021 si aproximativ 22 de milioane de locuri de munca au fost pierdute din cauza pandemiei. În plus, conflictul Rusia-Ucraina a împins alti 1,8 milioane de africani în saracie extrema în 2022, iar cifra se asteapta sa atinga 2,3 milioane în 2023. Situatia îngrozitoare a tarilor în curs de dezvoltare în coordonarea si abordarea impactului sever al pandemiei si conflictului precum si provocarile aduse de schimbarile climatice trebuie sa primeasca atentie cu prioritate în agenda de dezvoltare a Presedintiei Indiei. Sudul Global va privi catre India în ceea ce priveste problemele de dezvoltare care sunt critice în avansarea dezvoltarii lor, inclusiv atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabile ale Natiunilor Unite, ca vor primi atentie cu prioritate în G20 în 2023. În 2010, liderii G20 au identificat necesitatea înfiintarii Grupului de Lucru pentru Dezvoltare G20 (GLD) cu mandatul de a conduce implementarea agendei de dezvoltare a grupului. La Summitul de la Seul din noiembrie 2010, liderii G20 au adoptat Planul de Actiune multianual privind Dezvoltarea si Consensul de Dezvoltare de la Seul pentru Cresterea Partajata. Aceste doua documente ghideaza activitatea GLD. Africa de Sud serveste ca un co-presedinte permanent al GLD înca de la înfiintare. Din 2010 fiecare presedintie succesiva a G20 are probleme specifice de dezvoltare ca obiectiv central al GLD în timpul mandatului sau, în timp ce urmareste si angajamentele deja asumate. Raportul cuprinzator de responsabilitate lansat în 2013, pentru prima data, a servit pentru a informa anual cu privire la angajamentele G20, si anume, o actualizare a Planului de Actiune al G20 si o evaluare a progresului în ceea ce priveste angajamentele de dezvoltare asumate de liderii G20. Cum a beneficiat Africa de pe urma programelor si angajamentelor G20 în abordarea provocarilor sale de dezvoltare? Africa de Sud este singura tara africana care este membra a G20. Presedintele Uniunii Africane (UA) si Presedintele Agentiei pentru Dezvoltare a Uniunii Africane - Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (ADUA – NPDA) servesc ambele în cadrul G20 în calitate de observatori. În cadrul G20, Africa de Sud a pledat în mod constant pentru avansarea Agendei 2063 a Uniunii Africane. De la înfiintarea sa, GLD a devenit un instrument important în abordarea celor mai critice provocari de dezvoltare ale Sudului global, inclusiv Africa. Programele Grupului de-a lungul anilor s-au concentrat pe o întreaga gama de probleme de dezvoltare, inclusiv dezvoltarea resurselor umane, abilitarea economica a femeilor, actiunile climatice, infrastructura, energia verde, securitatea alimentara, industrializarea, digitalizarea, comertul, investitiile private, precum si crearea de locuri de munca. Raportul de progres din 2012 al GLD noteaza ca G20 trebuie sa serveasca drept un forum de coordonare relevant pentru cooperarea economica internationala. Contributiile eficiente ale organizatiilor internationale si ale tarilor G20, sustinute de actiuni concertate ale membrilor G20, sunt fundamentale pentru sprijinirea eforturilor nationale ale tarilor în curs de dezvoltare în depasirea foametei si a saraciei si pentru promovarea dezvoltarii durabile. În urma apelurilor repetate ale Africii de Sud, precum si presedintilor UA si ADUA – NPDA pentru ca agenda de dezvoltare a Africii sa primeasca sprijin din partea G20, a aparut un program specific Africii în cadrul GLD sub presedintia chineza si respectiv germana a G20 din 2016 si, respectiv, 2017. Summitul liderilor G20 de la Hangzhou, China, din septembrie 2016, a lansat initiativa G20 privind sprijinirea industrializarii în Africa si în tarile cel mai putin dezvoltate. Aceasta initiativa a fost salutata de tarile africane, deoarece a abordat un decalaj critic în regenerarea economica a Africii. Desi aceasta a fost o initiativa voluntara care a avut un impact direct limitat în abordarea industrializarii Africii, ea a adus totusi o atentie deosebita asupra necesitatii comunitatii globale de a colabora în industrializarea Africii. O initiativa la fel de importanta menita sa avanseze dezvoltarea Africii a fost lansata în timpul presedintiei germane a G20, si anume Compact with Africa (CwA). Compact a fost initiat pentru a promova investitiile private în Africa, inclusiv în infrastructura. Obiectivul principal al CwA este de a creste atractivitatea investitiilor private prin îmbunatatiri substantiale ale macro-afacerilor si cadrelor de finantare. Acesta urmareste sa reuneasca tarile africane cu o orientare spre reforma, organizatiile internationale si partenerii bilaterali din G20 si nu numai pentru a coordona agendele de reforma specifice tarii, pentru a sprijini masurile politice respective si a promova oportunitati de investitii în sectorul privat. Initiativa este bazata pe cerere si este deschisa tuturor tarilor africane. Pâna în prezent, doar 12 tari africane sunt parte a CwA. Se pune întrebarea de ce atât de putine tari africane au devenit parte din CwA, având în vedere beneficiile pe care le pretinde ca le obtin membrilor CwA. Potrivit raportului de monitorizare CwA 2022, perspectivele pentru tarile CwA sunt relativ mai bune decât proiectiile globale si regionale. Ca grup, se asteapta ca tarile CwA sa continue sa creasca, în ciuda conflictului din Ucraina, a potentialelor urme lasate de pandemie si a intensificarii socului alimentar si a combustibilului care sunt deja în desfasurare. Este evident ca majoritatea tarilor africane sunt reticente sa se alature CwA care, în ciuda faptului ca a fost lansat în urma cu aproximativ cinci ani, a avut un impact limitat în abordarea nevoilor de investitii ale continentului. O parte din provocare se refera la asa-numita agenda de reforma specifica tarii a CwA, care este vazuta de tarile africane ca un mecanism intruziv. India si Africa au o istorie comuna, care acopera câteva secole de schimburi economice, comerciale, culturale si interpersonale robuste. În vremuri mai recente, India a fost unul dintre arhitectii principali ai primei Conferinte Asia-Africa desfasurata la Bandung, Indonezia, în aprilie 1955. La Bandung au fost puse cu fermitate bazele solidaritatii si cooperarii Sud-Sud. De la independenta sa în 1947, diplomatia dezvoltarii a devenit o parte integranta a politicii externe a Indiei. De-a lungul anilor, India si-a consolidat legaturile istorice cu Africa printr-o retea de angajamente bilaterale, trilaterale si multilaterale. Summit-ul India Africa Forum (IAFS) este acum o platforma consacrata si importanta pentru promovarea relatiilor dintre India si Africa. Prin angajamentele sale bilaterale cu Africa, inclusiv Comisia UA din Addis Abeba, precum si IAFS, India are un angajament vibrant si multifatetat de cooperare pentru dezvoltare cu Africa. Planul în zece puncte al prim-ministrului Modi este aliniat cu Agenda 2063 a Uniunii Africane. Fiind un partener de încredere al Africii si o tara în curs de dezvoltare din Sudul Global, se asteapta ca agenda de dezvoltare a Africii sa fie unul dintre domeniile prioritare ale presedintiei Indiei. Acest sentiment a fost articulat de Amitabh Kant, diplomatul G20 al Indiei în timp ce s-a adresat Dialogului global de la Kigali desfasurat în Rwanda în august 2022. El a mentionat ca India va încorpora preocuparile lumii în curs de dezvoltare în centrul Agendei G20. El a mai spus ca preocuparile de dezvoltare ale Africii trebuie sa formeze baza consensului G20. El a subliniat, de asemenea, ca India si natiunile africane au, în mod colectiv, cel mai mare procent de populatie tânara din lume. Acest dividend demografic trebuie valorificat în mod responsabil pentru a se asigura ca îsi atinge cel mai înalt potential. Angajamentul si solidaritatea Indiei cu Africa au fost puternic demonstrate în apogeul pandemiei prin initiativa sa Vaccine Maitri. În timp ce cea mai mare parte a lumii dezvoltate s-a concentrat pe asigurarea vaccinurilor pentru cetatenii sai, ceea ce a facut ca multe dintre aceste tari sa fie acuzate de nationalism si tezaurizare de vaccinuri, India a pus la dispozitie vaccinuri gratuit sau la un cost marginal pentru lumea în curs de dezvoltare, inclusiv Africa. Presedintia G20 a Indiei va fi privita ca o oportunitate importanta de a se asigura ca dezvoltarea este readusa în centrul Agendei G20. Având în vedere angajamentul de lunga durata al Indiei de a promova interesele Sudului Global pe arena internationala, India, ca putere globala emergenta, este bine plasata pentru a asigura interesele de baza ale lumii în curs de dezvoltare, inclusiv a Africii integrate în timpul presedintiei sale. Africa va privi catre India pentru a-i asigura regenerarea sa socio-economica, asa cum este stipulata în Agenda 2063, si ca primeste atentia pe care o merita în cadrul conducerii G20 a Indiei. Presedintia Indiei G20 ofera o oportunitate strategica de a redinamiza si aprofunda parteneriatul istoric IndiaAfrica, sustinut de dorinta comuna de a crea o lume mai incluziva si mai buna pentru toti: Un Pamânt, O Familie, Un Viitor.
