Corina Mancas, Suceava: ”Mama mea are 46 de ani si, la un control de rutina, a fost diagnosticata cu insuficienta mitrala. A fost socant, pentru ca ea nu a acuzat niciodata vreun simptom. Medicul cardiolog care a vazut-o a spus ca este o faza incipienta si ca nu are nevoie de medicamente. Doar sa nu manânce sarat si sa nu faca eforturi mari. I-a spus sa revina daca observa modificari de genul ca nu poate respira sau daca oboseste mai usor decât pâna acum. Daca totul este în regula, sa vina la control peste 6 luni. Eu sunt studenta în Iasi si m-am gândit ca o opinie din partea specialistilor cardiologi ieseni nu ne-ar strica, mai ales ca nici unul dintre noi nu am înteles prea clar cum se manifesta aceasta boala”. Dr. Daniela Crisu (FOTO), medic primar cardiolog, Clinica de Cardiologie, Spitalul Clinic de Urgente ”Sf. Spiridon”: ”Inima are o functie de pompa , cu rol de a trimite sângele oxigenat în toate arterele organismului. Inima are doua parti - partea stânga si partea dreapta - si patru camere - câte un atriu si un ventricul pe fiecare parte. Partea dreapta a inimii primeste sângele neoxigenat adus de vene. Dupa trecerea prin atriul drept (AD) si ventriculul drept (VD), sângele este pompat în plamâni unde este oxigenat. Odata trecut prin plamâni, sângele ajunge înapoi în atriul stâng (AS) prin venele pulmonare, apoi în ventriculul stâng (VS), de unde este pompat în aorta prin care se distribuie în întreg corpul prin artere. Între atrii si ventriculi exista niste valve care se închid si se deschid într-o anumita secventa, pentru a pompa sângele eficient, la fiecare cotractie a inimii. Între atriul stâng si ventriculul stâng exista valva mitrala. Când aceasta valva nu se închide corespunzator în timpul contractiei (sistolei) ventriculului stâng (când aceasta valva ar trebui sa fie închisa) o cantitate de sânge din VS se întoarce anormal în AS si atunci vorbim despre insuficienta mitrala. Insuficienta mitrala sau regurgitarea mitrala este definita ca o inversare anormala a fluxului din VS în AS un timpul contractiei (sistolei) ventriculare. Acest lucru poate duce la supraîncarcarea initiala de volum în atriul stâng, ulterior crestrea presiunii retrograde din AS în circulatia pulmonara, cu aparitia congestiei pulmonare. De cele mai multe ori, insuficienta mitrala este usoara si progreseaza lent. De aceea, simptomele pot lipsi ani de zile. Simptomatologia este determinata de severitatea insuficientei mitrale, de la asimptomatic în insuficienta mitrala usoara-moderata si pâna la semne si simptome de insuficienta cardiaca, daca insuficienta mitrala este severa (dificultati de respiratie, palpitatii, tuse seaca). Cauzele aparitiei insuficientei mitrale pot fi multiple. Reumatismul articular acut a fost, în trecut, cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala. Valvele devin rigide, se deformeaza, aparatul subvalvular sufera deformari si, treptat, apar depuneri de calciu. În prezent, insuficienta mitrala degenerativa este cea mai frecventa forma de insuficienta mitrala. Calcificarea inelului mitral apare la persoane în vârsta iar insuficienta mitrala apare din cauza inelului mitral rigid si a calcificarii care afecteaza uneori si baza de implementare a valvelor. Cardiopatia ischemica este o alta cauza de insuficienta mitrala care apare prin ischemia (deficitul de irigare) a aparatului subvalvular, determinând disfunctia/ruptura de muschi papilar. Ruptura de muschi papilar produce o acuta de insuficienta mitrala, o forma extrem de grava, de obicei mortala. Alte cauze pot fi: prolapsul de valva mitrala, dilatarea ventriculului stâng si/sau a atriului stâng, diverse tipuri de cardiomiopatii. Putem descoperi la examenul fizic prezenta insuficientei mitrale? Da, prin ascultarea cu stetoscopul a unui suflu caracteristic, sistolic, în aria de proiectie a valvei mitrale. În cazul insuficientei mitrale cronice, semnele fizice preced cu multi ani simptomele. Pacientul poate evolua de la stadiul de asimptomatic la stadiul de insuficienta cardiaca stânga progresiva. Initial apare dispneea (dificultatea de a respira) la efort, iar daca regurgitarea devine importanta, apare dispneea paroxistica nocturna si ortopneea (dispneea în repaus fiind accentuat de decubitul dorsal). În stadiile avansate de boala, din cauza dilatarii AS apare fibrilatia atriala. În insuficienta mitrala acuta apare o crestere brusca de presiune în atriul stâng si circulatia pulmonara, ducând rapid la edem pulmonar acut. În general, este produsa de ruptura cordajelor tendinoase si ruptura partiala sau totala a muschilor papilari, cauza cea mai frecventa fiind infarctul miocardic acut. Cum se confirma diagnosticul de insuficienta mitrala? Ecocardiografia Doppler aduce cele mai importante date privind diagnosticul insuficientei mitrale, etiologia, severitatea leziunii, consecintele hemodinamice (dilatarea AS ± VS, hipertensiunea pulmonara), precum si aprecieri privind functia ventriculului stâng. Examenul radiologic arata un cord de dimensiuni crescute în formele moderate si severe de insuficienta mitrala, cu atriul si ventriculul stâng marite. Complicatiile cele mai importante sunt: fibrilatia atriala, insuficienta cardiaca, endocardita infectioasa (infectie bacteriana localizata la nivelul valvei mitrale modificate). Insuficienta mitrala cronica usoara si moderata nu necesita tratament medicamentos, în afara masurilor igieno-dietetice privind reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite. Tratamentul medicamentos presupune vasodilatatoare (inhibitorii de enzima de conversie ai angiotensinei) care au rol hemodinamic la bolnavii cu insuficienta mitrala, aceasta clasa de medicamente reducând regurgitarea mitrala. Indicatia de tratament chirurgical (protezarea valvei mitrale, plastia de valva mitrala) se ia în considerare la pacientii cu insuficienta mitrala cronica severa, simptomatici sau cu insuficienta mitrala acuta. Tratamentul interventional (Procedura MitraClip) este o alternativa la tratamentul chirurgical, având avantajul unei recuperari rapide si a unei scurte durate de spitalizare. Sistemul MitraClip reprezinta un cateter ghid si un sistem care contine la capatul sau clipul si permite delivrarea lui la nivelul foitelor valvei. Procedura se realizeaza de caare un medic interventionist în sala de angiografie care va introduce un cateter ghid pe calea venei femurale în AD si, ulterior, prin punctionarea septului interatrial, în AS. Pe cateterul-ghid va fi introdus în atriul stâng sistemul MitraClip. Cum urmarim pacientul cu insuficienta mitrala? Prin evaluare clinica periodica, în ceea ce priveste capacitatea de efort si prin evaluare ecocardiografica anuala. În consecinta, sfatul meu este sa tineti legatura cu medicul cardiolog curant care va tine sub observatie eventuala evolutie a starii de sanatate a mamei dvs”.
