Un iesean prins la Curtici în podul trenului cu care voia sa iasa fraudulos din tara cere instantei pensie de condamnat politic. A repurtat deja o prima victorie. Un iesean a cerut sa i se recunoasca statutul de condamnat politic, pentru ca a fost retinut dupa o încercare esuata de a fugi din tara în 1983. Agentia Judeteana de Plati si Inspectie Sociala i-a respins cererea, considerând ca fapta nu poate fi considerata opozitie la regimul comunist. Nu de aceeasi parere a fost si Tribunalul, care a decis ca legea îl pune pe acelasi plan cu partizanii din Carpati, cu basarabenii refugiati în România si „repatriati” în Siberia ori cu victimele reprimarii rascoalelor taranesti. În septembrie 1983, Victor N. a luat decizia de a parasi tara. Pentru aceasta, a plecat la Bucuresti, unde s-a urcat în trenul international spre Paris. În cursul noptii s-a ascuns între tavanul cabinei unui WC si acoperisul vagonului. Acolo a si fost descoperit, când trenul a ajuns în vama Curtici. În noiembrie, a fost condamnat de Judecatoria Iasi la un an de închisoare pentru tentativa la trecerea frauduloasa a frontierei. Un „plan de masuri” al Penitenciarului iesean din 1984 mentiona ca trei informatori semnalau intentia lui Victor N. de a fugi din tara, fiind membru al unei secte religioase cu ajutorul careia intentiona sa-si scoata si familia din România. În ianuarie acest an, ieseanul a cerut AJPIS recunoasterea calitatii de beneficiar al Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunista. Cererea a fost respinsa, asa ca Victor N. s-a adresat instantei. Judecatorii au constatat ca Legea 221/2009 recunoaste drept condamnare politica si pe cea dispusa pentru trecerea frauduloasa a frontierei, daca aceasta a avut drept scop împotrivirea fata de regimul comunist. Prin urmare, si lui Victor N. i s-au recunoscut drepturile acordate conform Decretului Lege 118, respectiv considerarea condamnarii drept vechime în munca sau acordarea unei indemnizatii. Contestatia depusa de AJPIS împotriva sentintei a intrat pe rolul Curtii de Apel.
