Pe 30 martie 2022 a avut loc lansarea studiului sociologic realizat în cadrul proiectului “EU COHESION FUNDS - IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”. Cercetarea sociologica vizeaza identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în doua regiuni ale României (Nord-Est si Nord-Vest) si informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vietii cetatenilor. La prezentarea studiului au participat Gabriel Lupu (Partener Cult Market Research), alaturi de reprezentantii ADR-urilor din cele doua regiuni, Vasile Asandei (ADR N-E) si Ovidiu Marginean (ADR N-V), urmati de analiza a doua studii de caz realizate de Dan Simai (jurnalist Bihoreanul) si de Claudiu Raus (redactor-sef adjunct Ziarul de Iasi). Aceasta lansare a fost urmata de o dezbatere asupra utilizarii eficiente a fondurilor de coeziune, la care au participat Monica Sasarman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, Corina Cretu, europarlamentar, si Bianca Toma, director la Centrul Român de Politici Europene. Cult Market Research a analizat calitatea vietii cetatenilor din cele doua regiuni vizate utilizând trei metode: analiza datelor statistice disponibile cu privire la puterea de cumparare, PIB pe cap de locuitor si evolutie numar persoane active, un sondaj de opinie pentru a identifica perceptiile locuitorilor si studii de caz asupra efectelor produse de proiectele implementate din fonduri de coeziune. Din acest studiu reiese ca, raportat la nivelul european, aproape toate regiunile nationale sunt sub indicele dezvoltat de Eurostat ca standard al puterii de cumparare mediu (43400), cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov care este putin peste medie cu o valoare de 50100. PIB-ul anual pe cap de locuitor în regiunea Nord-Vest din 2013 pâna în 2019 a crescut de la 5.671 de euro pâna la 9.470 de euro. În regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3.799 euro pâna la 5.811 euro în perioada 2013-2019. La nivel national, cele mai mari cresteri au fost înregistrate în ultimii 3 ani analizati (2017-2018-2019), cresterea fiind de aproximativ 800 de euro în fiecare an. Cetatenii români nu au cunostinte avansate despre proiectele implementate în localitatile lor de resedinta sau la nivel regional, dar peste jumatate dintre participantii studiului cantitativ au o parere pozitiva cu privire la proiectele finantate din fonduri europene. În cadrul dezbaterii ce a urmat, Corina Cretu a afirmat ca „în ciuda banilor foarte multi care s-au alocat si în perioada 2007-2013 în regiunile mai putin dezvoltate, acestea au avut evolutii diferite. Unele au mers catre prosperitate, altele au stagnat. Ideea nu a fost de bani aditionali, ci de a aduce expertiza pe teren, de a pune împreuna expertiza româneasca cu cea a Comisiei Europene pentru a identifica blocajele si a vedea care sunt solutiile pentru dezvoltare”. Aceasta a adaugat ca „România are la dispozitie în urmatorii ani aproape 80 de miliarde de euro. Este o sansa istorica prin care guvernul României are sansa de a investi în domeniile în care e atât de multa nevoie: sanatate, educatie, infrastructura, locuri de munca”. Pe de alta parte, spune Bianca Toma, „toate aceste proiecte vin cu cheltuieli publice semnificative, atât pentru implementare, fie ca ne referim la autoritatile de management, organismele intermediare samd. E o birocratie fantastica legata de monitorizarea acestor proiecte si ramâne de vazut cât de simple le facem. În al doilea rând, cât de mare impact au. Noi consideram ca încurajarea mediului de afaceri în a veni cu felurite formule este de dorit”. Legat de acest aspect, Monica Sasarman, secretar de stat la MDLPA, a precizat ca „toate institutiile abilitate ale statului trebuie sa se aseze la masa si sa spuna fiecare din perspectiva proprie ce se asteapta, care sunt documentele care trebuie utilizate si cum se poate simplifica aceasta procedura a depunerii de documente care, pe lânga faptul ca îngreuneaza si blocheaza, uneori, activitatea autoritatii care gestioneaza fondurile europene, genereaza si o situatie de disconfort pentru aplicant”. Proiectul “EU COHESION FUNDS - IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”, menit sa promoveze o mai buna întelegere a fondurilor europene, este implementat de Freedom House România (editor presshub.ro), în consortiu cu Atlatszo Erdely, RFI România, G4Media, Ziarul de Iasi, Bihoreanul, Europa FM si Cult Market Research. Proiectul este finantat de catre Comisia Europeana în cadrul programului DG Regio – EU Cohesion Funds.
