Suntem pe locul 4 la nivel national, într-un clasament dupa numarul adolescentelor care devin mame. "Ziarul de Iasi" a analizat acest fenomen îngrijorator care persista de mai multi ani: copii care nasc copii. Judetul Iasi se afla pe locul 4 la numarul de mame minore, fiind înregistrate în anul 2020 peste 650 de cazuri. Mai mult, conform unui raport realizat de organizatia Salvati Copiii, majoritatea mamelor minore ajung ca la 18 ani sa faca al doilea copil, fiind numeroase cazuri în care pâna la 23 de ani fac deja si cel de-al cincilea copil. O majoritate covârsitoare a acestor mame, aproape 75-, au ca principala sursa de venit alocatia copiilor. Judetul Iasi se afla pe locul al IV-lea la nivel national într-un "top" al numarului de mame minore înregistrate în anul 2020. Situatia este una îngrijoratoare, mai ales ca acesti copii care fac copii ajung sa traiasca în saracie în cele mai multe dintre cazuri, nu îsi pot continua studiile, iar asta duce mai apoi la imposibilitatea de a-si gasi un loc de munca. Conform raportului Salvati Copiii, majoritatea mamelor minore sunt din mediul rural. 16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020 La nivel national au fost înregistrate 16.470 de adolescente care au devenit mame în anul 2020, judetul Iasi clasându-se pe locul 4 în acest top negativ. Pe prima pozitie se afla Mures, cu 871 de cazuri, urmat de Dolj, cu 723 de cazuri, Brasov, cu 695 de cazuri, iar la Iasi au fost înregistrate, anul trecut, un numar de 656 de cazuri de mame minore. Pe celelalte locuri în acest top se afla Bihor, Bacau, Constanta, Arges, Dâmbovita si Sibiu, în aceste judete înregistrându-se între 614 cazuri si 479 de cazuri. Cele mai putine mame minore la nivel national au fost înregistrate la Braila si Mehedinti (213 cazuri), Gorj (190 cazuri) si Tulcea (175 cazuri). Fenomenul este unul îngrijorator pentru ca are efecte pe termen lung si foarte lung, copiii nascuti în astfel de familii având mai putine sanse la educatie sau servicii medicale. "Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se rasfrânge apoi în urmarirea medicala a nou-nascutului. Mediul din care provine mama, gradul de educatie si veniturile familiei determina proportional accesul la servicii medicale, scolarizare si perspective de integrare în societate, atât pentru tânara mama, cât si pentru copilul ei", explica reprezentantii Salvati Copiii. România, la nivelul UE de acum 20 de ani Aproape un sfert din numarul de mame minore de la nivelul Uniunii Europene sunt din România, potrivit datelor statistice tara noastra "contribuind" cu 23- din numarul total de mame minore din UE. Mai mult, dintre cele 199.720 de nasteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani si 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15 si 19 ani. Practic, în medie, unu din zece nou-nascuti din România provine de la mame adolescente. "În ciuda unor progrese evidente, România continua sa se mentina pe primul loc în Uniunea Europeana în ceea ce priveste rata mortalitatii la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 nascuti vii) fiind practic similara cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani", explica reprezentantii Salvati Copiii, care subliniaza ca 53- dintre localitatile din România nu au medic de familie sau nu au suficienti medici, iar multe mame recurg la auto-medicatie în timpul sarcinii. Fenomen complex, cu efecte si cauze multiple Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Iasi este una dintre institutiile care au în evidenta cazurile de mame minore de la nivelul judetului Iasi, iar conform directorului institutiei, Anca Hardulea, fenomenul este unul foarte complex, cu multiple ramificatii. "Problematica mamelor minore beneficiare ale serviciilor de consiliere releva faptul ca acestea provin, în genere, din medii defavorizate, cu acces scazut la sistemul de sanatate, cu informatii minimale privind planificarea familiala sau educatia pentru sanatate, uneori cu parinti plecati în strainatate, alteori cu relatii familiale disfunctionale, fapt ce le determina sa cauta afectiune în alta parte. Cauzalitatea în situatia adolescentelor în risc se suprapune adesea peste deviante comportamentale sau fuga de acasa", explica Anca Hardulea. În plus, directorul CJRAE face si un portret al acestor mame, care "dezvaluie adesea tristete, descurajare, dezorientare, iar consecintele nasterii la vârste fragede conduc catre punerea în pericol a propriei vieti, drama separarii de copil, excluziune sociala, întreruperea sau nefinalizarea studiilor, fapt ce duce la perpetuarea unui cerc vicios format din saracie si acces limitat la informare, atât pentru tinere cât si pentru copiii lor", a adaugat Anca Hardulea, care precizeaza ca problematica mamelor minore reprezinta o responsabilitate comuna atât a scolii, dar si a asistentei medicale si a asistentei sociale, fenomenul având practic cauze multiple, dar si ramificatii multiple. O lipsa acuta de consilieri scolari chiar acolo unde e nevoie Practic, conform directorului CJRAE, un rol în prevenirea, dar si în interventia în astfel de cazuri îl au atât dirigintii, la nivelul scolii, dar si consilierii educativi, profesorii consilieri scolari, care lucreaza în parteneriat cu alte organizatii care dispun de specialisti pregatiti special pentru a interveni în astfel de cazuri. "Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Iasi dezvolta în scopul informarii si preventiei tinerilor proiectul Adolescent plus – prevenirea comportamentelor de risc la tineri, ofera suport socio-emotional prin consilierii scolari din cabinetele scolare de asistenta psihopedagogica, elaboreaza si disemineaza resurse informationale de specialitate. Din pacate aceasta problematica redeschide o tema legata de acoperirea cu profesori consilieri scolari. La nivelul judetului Iasi exista o acoperire integrala în mediul urban si doar de circa 15- în mediul rural, desi acesta prezinta vulnerabilitati", concluzioneaza directorul CJRAE Iasi.
