În slujba logodnei, într-una dintre rugaciuni, ne adresam lui Dumnezeu cu aceste cuvinte: "Care pe cele despartite le aduni întru unire si ai pus dragostea legatura neîntrerupta". Caderea primilor oameni, a protoparintilor Adam si Eva, a însemnat nu doar ruperea lor de Creator, ci si dezbinarea acestora si a urmasilor lor. Prima crima din istoria umanitatii a fost savârsita asupra unui frate. Mântuitorul Hristos a venit în lume pentru a reface legatura omului cu Dumnezeu, dar si a oamenilor între ei: "pentru ca toti sa fie una" (Ioan 17, 21). Domnul nu a facut vreo diferentiere între evrei si samarineni, între farisei si vamesi, între oameni sanatosi si leprosi. Dimpotriva. A cautat spre fiecare cu aceeasi dragoste. A mustrat lenea, viclenia, îndaratnicia, minciuna, tradarea si fatarnicia. Nu a fortat libertatea nimanui, nu a cautat sa copleseasca prin minuni, sa impresioneze si sa stapâneasca. A vindecat multimi de bolnavi, dar nu a facut sa dispara boala. A hranit mii de oameni în pustie, dar nu a eradicat foamea din lume. A înviat pe unii, dar nu a suspendat moartea biologica. A potolit furtuni, dar nu a schimbat clima. Mai mult, ne-a avertizat ca "în lume necazuri vom avea" (cf. Ioan 16, 33). Cum putem noi sa ne explicam acestea, daca nu prin faptul ca El ne respecta alegerile facute începând cu cea din gradina Edenului? Întrupându-Se, Domnul nu ofera "raiul pe pamânt", ci Împaratia Cerurilor. Iar "Împaratia lui Dumnezeu nu vine în chip vazut" (cf. Luca 17, 20), caci ea este "înlauntrul nostru" (cf. Luca 17, 21). Asadar, daca omul nu se va schimba launtric, cu harul lui Dumnezeu, daca nu-si va vindeca sufletul prin pocainta, degeaba se va stradui sa schimbe cele din afara. De-a lungul istoriei au fost tot felul de categorisiri si de "categorii": sclavii si stapânii lor, iudeii si elinii, saracii si bogatii, albii si negrii, "rasa superioara" si alte rase, exploatatii si exploatatorii. Cei însa care "s-au îmbracat în Hristos" sunt una, spune Sfântul Apostol Pavel: "Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte barbateasca si parte femeiasca" (Galateni 3, 28). În Biserica nu se fac împartiri pe nici un fel de criterii extrateologice: nici pe criterii politice, nici economice, nici etnice, cu atât mai putin pe criterii medicale sau de oricare alta natura. Chiar daca unii suntem "chemati", altii "credinciosi", unii au preotie sacramentala, altii preotie universala, unii sunt mai virtuosi, altii mai pacatosi, unii mai implicati, altii mai neputinciosi, unii mai întelepti, altii mai nepriceputi – în fapt, toti "un trup suntem în Hristos si fiecare suntem madulare unii altora" (Romani 12, 5). Dar nu numai fata de cei din Biserica, ci fata de tot omul suntem îndemnati de Mântuitorul sa aratam dragoste: "Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti" (Matei 5, 45). Asadar, nu este nimic crestinesc în a împarti oamenii pe categorii pentru a eticheta sau a discrimina. Nu se pot pune la zid multimi de oameni în numele unui impersonal "bine general". Nu se poate construi sau revitaliza o societate sacrificând libertati individuale. Avem nevoie nu de dezbinare, ci de constiinta ca toti împreuna suntem si împreuna patimim în aceste vremuri grele, ca doar prin solidaritate putem birui, iar nu prin masuri abuzive sau conditionari nejustificate. Putem fi împartiti (de forte lumesti sau de isterii apocaliptice), dar sa ramânem nedespartiti (în Dumnezeu). Iar daca, totusi, sunt unii doritori de segregare, sa ne aducem aminte ca separare va fi doar la sfârsitul veacurilor. Atunci, la Judecata, Domnul "va desparti pe unii de altii, precum desparte oile de capre" (Matei 25, 33). Si nici atunci nu va fi vreo discriminare, ci fiecare se va plasa "de-a dreapta sau de-a stânga", functie de alegerile sale, de cum a primit sau nu dragostea lui Dumnezeu. Cei care se grabesc sa faca deja judecati pe pamânt, împartind oamenii, se pun pe ei însisi în locul Dreptului Judecator. Si cutremurator lucru este a te pune în locul lui Dumnezeu!
