Un iesean a fost obligat sa plateasca facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieste de 8 ani. Contractul de furnizare a gazului a ramas pe numele vechiului proprietar, cei noi neobosindu-se sa-l transfere. A încercat sa-si recupereze banii de la noii proprietari, dar fara succes. Liviu A. si-a pierdut casa din Valea Adânca în primavara anului 2015. Aceasta a fost cumparata de Ioana si Ionut M. Vechiul proprietar a fost evacuat în mai 2015. A locuit o vreme în masina, iar din 2019 s-a mutat la o manastire. Între timp însa, a fost dat în judecata de E.ON. Facturile la gaz se adunau la vechiul domiciliu, pâna în 2017 adunându-se un total de 11.250 lei. E.ON s-a îndreptat împotriva celui cu care avea contract, adica Liviu A. Neavând un domiciliu stabil, nu a fost de gasit pentru a explica situatia. Conform legii, lipsa de la interogatoriu poate fi considerata de judecatori ca o marturisire deplina sau ca un început de dovada în folosul partii adverse. Magistratii Judecatoriei asta au si facut. Au considerat lipsa lui Liviu A. ca fiind o dovada de rea-credinta si au procedat în aceeasi maniera ca în zeci de alte procese dintre un furnizor de utilitati si un client rau-platnic. Au dat dreptate E.ON si l-au obligat pe Liviu A. sa plateasca. A aflat ce si cum abia în 2019, când manastirea la care statea a fost contactata în cadrul dosarului de executare silita, pentru datoria ajunsa la 14.134 lei, ca tert poprit. E.ON cauta orice sursa de venituri pe care o putea avea Liviu A., pentru a-si îndestula datoria. A fost rândul lui Liviu A. sa se adreseze instantei. I-a chemat în judecata pe noii proprietari ai casei sale, pentru a-i obliga sa plateasca. Facturile emise de E.ON vizau perioada noiembrie 2015 – iunie 2017, perioada în care Liviu A. deja nu mai era proprietarul casei. Ioana si Ionut M. consumasera gazul, deci ei trebuiau sa-l plateasca. Pentru stabilirea raspunderii civile delictuale, legea impune îndeplinirea unui numar de patru conditii. Trebuie sa existe o fapta ilicita, vinovatia pentru aceasta, un prejudiciu si o legatura între fapta ilicita si prejudiciu. Doar ca faptul ca familia M. nu încheiase un nou contract de furnizare cu E.ON nu reprezenta în sine o fapta ilicita. Nicio lege nu obliga pe cineva sa încheie un astfel de contract. „Mai mult decât atât, reclamantul avea posibilitatea de a anunta companiile de furnizare energie electrica si gaze naturale despre înstrainarea imobilului si de a solicita astfel rezilierea respectivelor contracte pentru a evita atragerea raspunderii civile contractuale pentru contravaloarea energiei si gazelor naturale ulterior pierderii dreptului de proprietate”, au apreciat magistratii Judecatoriei. Acestia au respins cererea lui Liviu A. Apelul declarat de acesta a intrat pe rolul Tribunalului. La termenul de ieri, magistratii au amânat judecata pentru jumatatea lunii martie.
