În episodul de astazi, voi prezenta ideile unui economist american de anvergura, Deirdre Nansen McCloskey (1942-). Acestea au fost extrase din conferinta purtând numele Cum s-a îmbogatit lumea: Ideea liberala, nu acumularea sau exploatarea, sustinuta în cadrul Nobel Conference în 2016. Este vorba despre un economist de prima linie, profesor universitar stralucit la Universitatea din Chicago (SUA) si Universitatea din Iowa (SUA). Este considerata unul dintre cei mai importanti liberali clasici crestini în viata. McCloskey explica faptul ca cea mai mare parte a istoriei umanitatii e dominata de o constanta în termeni de standarde de viata. Abia prin anul 8000 î.H., atunci când s-a declansat Revolutia Agriculturii, care a permis domesticirea animalelor si cultivarea plantelor, a aparut o schimbare de paradigma. Nivelul de trai a crescut, însa nu s-a dovedit sustenabil. De vina a fost sporul demografic pozitiv, predeterminat de conditiile mai bune de trai care au stimulat familiile sa aiba mai multi copii, anulându-se, astfel, acest boom. Secolul al XIX-lea marcheaza o schimbare definitiva de paradigma. McCloskey arata ca, în jurul anului 1800, cele mai sarace tari ale Europei erau Rusia si Suedia. Astazi, Suedia este printre fruntasi - în termeni de prosperitate si nivel de trai -, un suedez traind, în medie, cu 110$ pe zi fata de numai 3$ la începutul secolului al XIX-lea. Politicile liberale introduse la mijlocul secolului al XIX-lea au reprezentat forta motrice care a împins economia suedeza acolo unde este astazi. Suedia e doar un exemplu, alte natiuni de pe glob s-au bucurat de transformari sistemice care le-a modificat perspectiva legata de prezent si viitor. Cu toate acestea, ce s-a întâmplat semnificativ în jurul lui 1800? Economistii de stânga considera ca Europa a realizat aceste progrese economice si sociale, în ritmuri nemaiîntâlnite pâna atunci, din cauza politicii imperialiste avansate vreme de secole. Neaos spus, prin exploatarea celor slabi si oprimati (de exemplu, sclavagismul din America). Spre pilda, regele Leopold al II-lea al Belgiei i-a obligat pe locuitorii din Congo (fosta colonie a Belgiei) sa expoateze arborii de cauciuc pentru a obtine materie prima pentru fabricarea unor garnituri de cauciuc necesare în industrie. Tot cei de stânga au aratat cu degetul catre aceasta forma de exploatare ca sursa primara de îmbogatire a Belgiei. Însa McCloskey se opune cu înversunare unei asemenea teorii marxistoide. Si prezinta o serie de argumente convingatoare care o invalideaza. Spre pilda, banii câstigati de regele Leopold al II-lea s-ar fi scurs exclusiv în buzunarele acestuia, investindu-i apoi în proprietati imobiliare în Franta... „pe persoana fizica”. Un belgian de rând nu a avut nimic de câstigat. Argumente solide sunt aduse si în sprijinul ideii ca Imperiul britanic nu a devenit o putere globala semnificativa pentru ca a exploatat tari (mai) sarace, precum India. Carturarii de dreapta aduc propriile teorii în sprijinul argumentatiei. Spus în modul cel mai restrâns cu putinta, ei considera ca investitiile au generat avântul din secolul al XIX-lea, ele fiind responsabile pentru construirea lumii moderne. McCloskey considera ca argumentul e plauzibil, însa e necesar un bemol esential: interventia sau prezenta inovatiei. Fara inovatie, investitiile nu pot face mare lucru. Ghana, o tara destul de bogata în momentul câstigarii independentei fata de Marea Britanie în 1957, a beneficiat de pachete de ajutoare financiare externe consistente între anii ’50-’70 ai secolului trecut. Interesant e ca, între timp, Ghana a devenit una dintre cele mai sarace tari din zona Africii de Vest. De ce a avut loc o degradare atât de abrupta a standardelor de viata, desi s-au injectat în economie sume considerabile de bani? Pentru ca în spatele acestor intrari de capitaluri nu exista inovatie reala. John Maynard Keynes (1883-1946) afirmase deja ca, în decurs de o generatie, în absenta inovatiei, randamentul sau rentabilitatea capitalului ar putea fi redus la zero! Cu alte cuvinte, a crede ca sistemul capitalist se rezuma la acumulare de capital reprezinta o eroare fundamentala. McCloskey considera ca atât explicatiile celor de stânga (exploatarea), cât si cele ale celor de dreapta (randamentele marginale descrescatoare ale capitalului) nu ofera o explicatie integratoare. Acumularea de capital fara inovatie nu genereaza progres durabil, la fel cum nici institutiile fara suport etic nu vor construi o lume mai prospera si mai buna. Educatia, fara a oferi libertate de initiativa, va fi tot un esec lamentabil, producând armate de someri educati. Explicatia cea mai comprehensiva oferita de autoare este data de tehnologie. Iar tehnologia nu înseamna nici exploatare, nici investitie si nici schimbare institutionala. Trebuie avut în vedere fenomenul de ameliorare sau inovare institutionala (de exemplu, modelul humboldtian al învatamântului superior), nu de schimbare sistemica, pentru ca institutiile sunt, prin natura lor, conservatoare. Altfel spus, ideile (sa le numim liberale) au fost primele, ele au fost motorul progresului, nu capitalul sau institutiile! De ce toate acestea s-au petrecut în secolul al XIX-lea? De ce atât de multi oameni s-au gândit, deodata, la atât de multe inovatii, în special în nord-vestul Europei? Motivul pentru care ideile initiale au generat alte si alte idei e ca oamenii obisnuiti, nu elitele sociale, au avut un obiectiv. Acesta a fost dat de liberalism. În termenii lui Adam Smith (1723-1790), liberalism înseamna planul liberal de egalitate (de statut social), libertate (de initiativa) si justitie. Asadar, liberalismul a facut posibil acest progres economic si social incredibil, inspirând milioane de oameni si dându-le un sens actiunilor lor neintentionate de vreo minte omniscienta sau conducator unic. Exceptând Olanda, lumea anglo-saxona a reusit acest salt spectaculos, printr-un accident politic neintentionat. Exceptionalismul britanic sau olandez, rolul semnificativ pe care stiinta l-ar fi jucat la un moment dat si sistemul common law britanic nu au stat la baza aceastei revolutii, ci Reforma Protestanta începuta în secolul al XVI-lea! Aceasta a democratizat viata religioasa, deschizând noi orizonturi si eliberând energii creatoare. Rezum cele prezentate mai sus, astfel: ideile (liberale) au schimbat lumea, nu exploatarea/ imperialismul, institutiile sau acumularea de capital! Inima sus! Aurelian-Petrus Plopeanu este cercetator CS II dr. habil. al Departamentului de Stiinte Socio-Umane, Institutul de Cercetari Interdisciplinare din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si cadru didactic asociat al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor
