Laura Mares, medic oftalmolog în Iasi si recent aleasa drept alpinista anului 2021 în România, va urca pe cel mai periculos vârf din lume: Annapurna I (8091 metri), din masivul Himalaya, Nepal. UPDATE Laura Mares si Justin Ionescu, cei doi alpinisti români, care au încercat sa ajunga pe vârful Annapurna din Nepal, au fost nevoiti sa renunte foarte aproape de de finalul traseului din cauza vremii foarte proaste. “Azi punem punct, temporar, aventurii Annapurna cu un track pâna la 7680m. Am decis sa ne întoarcem pentru ca vântul si temperatura extrema ne-au pus serioase probleme. Traseul din C4 a început ieri (27 aprilie) la ora 22, si s-a încheiat dupa 14 ore. Încalzitoarele din bocanci au functionat doar 8 ore, cele chimice din manusi mai putin. Pentru ca mai era nevoie de cel putin 4-5 ore, era un risc major sa fac degeraturi, asa ca am decis sa renuntam pentru moment. Suntem putin în criza de timp, pe 2 mai am biletul de întoarcere. Annapurna este unul dintre cei mai speciali munti pe care i-am vazut. Este mult mai dur decât Gasherbrum, foarte tehnic, dar si foarte frumos Îmi doresc mult sa revin si sunt multumita de experienta asta pentru ca am depasit multe limite pe care le credeam de neatins”, a scris Laura Mares pe pagina ei de facebook. Mesajul a fost primit cu felicitari din partea sustinatorilor. “Felicitari! Astept pozele. Si o prezentare pentru «Medicina la altitudine»”, a comentat prof.univ.dr. Antonio Petris, seful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Sfântul Spiridon. Laura Mares este medic oftalmolog în Iasi si recent a fost aleasa drept alpinista anului 2021 în România, la fel si coechipierul sau, Justin Ionescu, fost presedinte al Federatiei de Alpinism si Escalada. Expeditia Annapurna Base Camp Trekking a început pe 25 martie. Pe lânga cheluielile personale, expeditia a costat aproximativ 1600 de euro, bani în care a fost inclus biletul de avion pâna în Nepal si taxa catre agentiile de turism din tara respectiva. Annapurna, considerat cel mai periculos vârf din lume, a fost escaladat prima data în1950 de o expeditie franceza, aceasta fiind prima escaladare reusita în lume, a unui munte cu înaltimea de peste 8000 de m. Alpinistii francezi au reusit escaladarea, în ciuda pericolului cauzat de avalanse. Acestea au cauzat de-a lungul timpului moartea unor alpinsti încercati ca Anatoli Boukreev, Christian Kuntner si Ian Clough. Bilantul escaladarilor pâna la data de 31 decembrie 2005 a fost: 142 de alpinisti au urcat pe Annapurna, din care 58 au murit în timpul escaladarii. Sansele de a reusi urcarea unei expeditii alpine pe munte depinde într-un raport de doua treimi de lavine. Din aceasta cauza agentiile care organizeaza expeditii de escaladare evita Annapurna. În 2008, Horia Colibasu a avut tentativa de a ajunge pâna în vârf. Expeditia a avut însa un final tragic, acesta pierzându-si prietenul si partenerul de coarda, pe Iñaki Ochoa. Doi ani mai târziu, Horia Colibasu cucerea Annapurna. Desi Annapurna si-a luat de multe ori tributul în ce priveste alpinismul, Laura Mares este hotarâta sa revina pe acest munte. Laura Mares are în palmares performante notabile. În 2013 a urcat pe cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus (5.642 de metri), apoi pe Mont Blanc (4.808 metri), Kilimanjaro (5.895 de metri). În 2016 a început colaborarea cu Justin Ionescu, împreuna cu care a ajuns pe mai multe vârfuri, între care Matterhorn (4.478 de metri) sau Ama Dablam (6.812 metri) din Himalaya. Anul trecut, alaturi de Justin Ionescu, Laura Mares a fost prima românca ce a urcat, fara suport de oxigen si fara ajutorul porterilor de altitudine, tot la peste 8.000 de metri, pe Gasherbrum II, Pakistan. TEXT INITIAL Laura este însotita în aceasta noua expeditie de Justin Ionescu, si el ales de Federatia Româna de Alpinism si Escalada alpinistul anului 2021. De altfel, la începutul lunii februarie, Laura Mares a primit provocarea de la Justin. “Se împlineste un deceniu de la prima mea vizita în Himalaya. În acest interval s-au adunat 12 expeditii, un pic mai multe trekking-uri, doua vizite în Tibet, vreo 6 vârfuri urcate, dintre cele mai înalte 14 din lume, de peste 8.000 de metri, printre care si Everestul, alte câteva mai mici precum impresionantul Ama Dablam. Am trait tot aici, pe munte, devastatorul cutremur si replicile sale din 25 aprilie 2015. Am câstigat, am pierdut prieteni si am trait multe alte experiente. În aceasta primavara, mai exact pe 25 martie, voi pleca pentru a încerca sa urc un alt vârf de peste 8.000 de metri, Annapurna. Pentru a sarbatori trecerea acestor zece ani, vreau sa ofer prietenilor si membrilor comunitatii alpine din România ocazia de a ma însoti în aceasta calatorie pâna la baza faimosului munte", spunea pe 8 februarie Justin Ionescu. Expeditia care vizeaza în principal tabara de baza de pe Annapurna I, dureaza 14 zile. Putini însa dintre cei care participa la expeditie vor si atinge norii la 8.091 de metri. “Dupa o zi petrecuta în Kathmandu, astazi plecam la Pokhara. Profit de avantajele civilizatiei ca sa trimit câteva poze", a scris Laura Mares pe 27 marie pe pagina sa de Facebook. Laura Mares mai are în palmares si alte performante notabile. În 2013 a urcat pe cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus (5.642 de metri), apoi pe Mont Blanc (4.808 metri), Kilimanjaro (5.895 de metri). În 2016, a început colaborarea cu Justin Ionescu, împreuna cu care a ajuns pe mai multe vârfuri, între care Matterhorn (4.478 de metri) sau Ama Dablam (6.812 metri) din Himalaya. Anul trecut, alaturi de Justin Ionescu, Laura Mares a fost prima românca ce a urcat, fara suport de oxigen si fara ajutorul porterilor de altitudine, tot la peste 8.000 de metri, pe Gasherbrum II, Pakistan. Primul român care a reusit sa cucereasca Annapurna I a fost timisoreanul Horia Colibasu, pe 27 aprilie 2010, acesta aflându-se la momentul respectiv la a treia încercare. Vârful Annapurna I a fost omologat oficial în 2012 de Guinness World Records, ca fiind cel mai periculos vârf montan din lume. Pâna în marie 2012, 52 de alpinisti si-au pierdut viata urcând sau coborând acest vârf. În acelasi timp, 191 de tentative au avut un final fericit. Printre alpinistii cu o vasta experienta care, totusi, i-au cazut victime, se numara britanicii Ian Clough (1970) si Alex MacIntyre (1982), rusul Anatoli Boukreev (1997) si sud-coreeanul Park Young-seok, disparut în 2011. Sansele de a reusi urcarea unei expeditii alpine depinde se pare într-un raport de doua treimi de lavine (avalanse). FOTO Facebook/Laura MARES
