Un iesean s-a judecat cu ASIROM dupa distrugerea acoperisului, asiguratorul refuzând despagubirea pe motiv ca tiglele erau de calitate proasta. Judecatorii i-au dat dreptate ieseanului. Un iesean si-ar putea monta un nou acoperis la casa pe seama asigurarii de locuinta. El a cerut instantei obligarea la plata reparatiilor în valoare de 39.000 lei, dupa ce firma de asigurari refuzase sa accepte despagubirea. În fata judecatorilor, asiguratorul s-a aratat dispus sa plateasca cel mult o zecime din costuri. În ianuarie 2019, Romeo M. a încheiat o polita de asigurare tip CASCO, prin care erau acoperite toate riscurile la care îi putea fi supusa casa, inclusiv uragane, tornade, boom sonic, coliziunea cu un vehicul sau tulburari civile. Prin aceasta, societatea de asigurari se obliga sa suporte toate prejudiciile produse, la valoarea de nou. Politia încheiata de iesean era practic o prelungire a celei anterioare, încheiate în aceleasi conditii. O luna mai târziu, el s-a vazut în situatia de a cere despagubiri în baza politei. Fenomenul de înget-dezghet afectase grav tigla acoperisului, ca si infrastructura acestuia, fiind necesara înlocuirea acestuia în totalitate. Fusesera afectate 70- dintre tiglele montate în 2004. Ieseanul a fost nevoit sa faca reparatiile pe banii lui, întrucât societatea de asigurari a refuzat plata. ASIROM invocase faptul ca stricaciunile se datorau proastei calitati a materialelor folosite la constructie. Tiglele absorbeau o cantitate de apa dubla fata de normal, ceea ce a condus la macinarea si fisurarea acestora în urma înghetului si dezghetului. Asiguratorul si-a mentinut pozitia si în fata instantei. ASIROM s-a aratat dispusa sa suporte un procent de maxim 10- din valoarea totala a despagubirii. Expertiza tehnica facuta în cauza a aratat ca distrugerea acoperisului se datora într-adevar calitatii proaste a tiglei ceramice, care nu rezistase la îngheturile-dezgheturile repetate. Expertul a stabilit doua valori ale pagubelor. Înlocuirea tiglei cu una de acelasi tip costa 24.000 lei. Cum însa tipul respectiv de tigla nu se mai fabrica, era necesara folosirea unei tigle asemanatoare, costul reparatiilor ridicându-se la 27.100 lei. „La data încheierii politei de asigurare, a fost efectuata o inspectie de risc de catre un reprezentant al societatii pârâte, prin care au fost confirmate informatiile furnizate de reclamant cu privire la cladire (valoarea de nou, tipul cladirii, respectarea prevederilor autorizatiei de construire etc.), starea generala de întretinere a locuintei fiind caracterizata drept foarte buna, iar uzura redusa. Cu aceasta ocazie, reprezentantul societatii pârâte nu a impus reclamantului luarea de masuri obligatorii în vederea remedierii unor eventuale deficiente. În consecinta, nu au fost descoperite erori de proiectare, de executie, defecte sau vicii ale materialelor, nici nu a fost reclamata o nerespectare a calitatii materialelor indicate de proiectantul bunului asigurat”, au retinut magistratii Judecatoriei. Câta vreme reprezentantii ASIROM verificasera starea tehnica a acoperisului înainte de încheierea politei, firma nu mai putea invoca ulterior calitatea proasta a materialelor. Magistratii au obligat ASIROM la plata reparatiilor acoperisului, dar nu în cuantumul pretins de Romeo M. Chiar daca acesta ceruse 39.000 lei, judecatorii au acceptat doar valoarea stabilita în urma expertizei, respectiv 27.100 lei. ASIROM a declarat apel împotriva sentintei, cazul aflându-se acum pe rolul Tribunalului.
