Scriitorul american Lowell Thomas scria în 1936, în introducerea cartii lui Dale Carnegie, Cum sa câstigi prieteni si sa influentezi oamenii, ceea ce avea sa devina o afirmatie repetata deseori: „Profesorul William James de la Harvard obisnuia sa spuna ca omul obisnuit îsi dezvolta doar 10- din capacitatea sa mintala latenta”. Aceasta idee a capatat o viata proprie, unii sustinând ulterior ca oamenii îsi folosesc doar 10- din creier. Dar este adevarat? Desi ramâne incert daca prof. William James, considerat parintele psihologiei americane, s-a aflat la originea acestei afirmatii, cert este ca este indiscutabil falsa. Cu siguranta ca, „ne folosim întotdeauna tot creierul”, a declarat pentru Live Science, Erin Hecht, profesor asistent de neurostiinta evolutionista la universitatea Harvard. „Este un mit atât de amuzant”, a declarat Julie Fratantoni, cercetator în neurostiinte cognitive si sef de operatiuni pentru proiectul Sanatatea Creierului (BrainHealth) de la universitatea Texas, din Dallas. Pentru început, cercetatoarea nici macar nu este sigura daca 10- se refera la volum sau la altceva: „Este 10- din metabolismul energetic? 10- din activitatea electrica? Este vorba de nivelul de oxigenare a sângelui?” Acest mit este atât de raspândit încât studentii întreaba despre el. „La cursurile mele, ori de câte ori cineva aduce în discutie acest mit, eu spun: Daca folosesti doar 10- din creier, probabil ca esti conectat la aparate (de mentinerea vietii)”, spune Hecht. Ea a comparat activitatea creierului cu cea a inimii atunci când corpul este în repaus; inima continua sa pompeze chiar daca nu functioneaza la capacitate maxima. De asemenea, întregul creier si celulele sale, numite neuroni, sunt întotdeauna active, chiar si doar la un nivel de baza. „Neuronii trebuie sa se activeze la un anumit nivel de baza pentru a se mentine sanatosi”, explica ea. Potrivit lui Fratantoni si Hecht, în timp ce în creier exista regiuni distincte, organul functioneaza prin intermediul mai multor retele. Astfel, nicio regiune nu actioneaza vreodata în mod izolat. Fratantoni a dat exemplul retelei modului implicit, care implica mai multe zone cognitive pentru a procesa gândirea si interactiunile sociale. Dar, cum stim ce parti ale creierului sunt active? Cel mai bun instrument de care dispunem pentru a masura activitatea cerebrala este imagistica prin rezonanta magnetica functionala (fMRI). Aceasta tehnica de neuroimagistica necesita ca cineva sa stea întins într-un scaner asemanator unui tub în timp ce raspunde la diferiti stimuli. Scanerul masoara modificarile fluxului sanguin din creier, ceea ce indica o utilizare crescuta a energiei în diferite regiuni. „Ideea este ca partile creierului care primesc mai mult sânge ard mai multa energie si, prin urmare, sunt mai implicate functional în ceea ce gândesti”, explica Hecht. Creierul nostru recruteaza mai putine resurse pentru abilitatile pe care le cunoastem bine. Atunci când exersam o abilitate, creierul nostru se schimba în câteva moduri observabile. În primul rând, tesutul cerebral asociat cu regiunile acelei abilitati se mareste fizic, potrivit lui Hecht. Ea spune ca cercetatorii au emis ipoteza ca aceasta crestere ar putea proveni de la neuronii care se ramifica pentru a se conecta cu neuronii vecini, sau de la o vascularizare crescuta care ar facilita un flux sanguin mai mare. În acelasi timp, cu cât creierul devine mai exersat cu privire la o abilitate, cu atât este mai eficient si necesita mai putina energie. „Pe masura ce devii mai priceput la ceva ce înveti sa faci, o mai mica parte din creier este activa”, a spus Hecht. Energia mentala, sau efortul constient depus pentru a finaliza o sarcina, este o alta modalitate eficienta prin care indivizii îsi pot masura utilizarea personala a creierului, a spus Fratantoni. Deoarece nu se poate testa stiintific energia mentala, aceasta masuratoare este destul de subiectiva. „Cred ca un mod mai bun de a ne gândi la asta este raspunsul la întrebarea: stii macar care este capacitatea ta?”, spune cercetatoarea, respectiv „Ce ai putea face pentru a atinge mai mult din potentialul tau deplin?”. În opinia lui Hecht, raspunsul este sa practici cu sârguinta orice abilitate pe care o cultivi. În cele din urma, notiunea de a folosi 10- din creier nu este doar incorecta, ci si irelevanta, spune cercetatoarea. Hecht a mentionat ca, dupa o leziune debilitanta sau un accident vascular cerebral (AVC), unii oameni îsi pot consolida din nou abilitatile „alte parti ale creierului preluând într-un fel functia” pe care regiunea afectata o controla. Mintea, incredibil de plastica se poate re-cabla atunci când o regiune este pierduta sau deteriorata, astfel încât ceea ce reprezinta 100- se poate schimba. Chiar si în cazul în care o portiune a creierului este ranita sau îndepartata, mintea umana poate gasi o modalitate de a functiona la capacitate maxima, a conchis cercetatoarea.
