Eliminarea facilitatilor fiscale din domeniul constructiilor va duce la o scadere a calitatii în constructii, lucru îngrijorator pentru Iasi, aflat într-o zona cu risc seismic mare. O parte dintre angajatii din acest sector vor alege sa emigreze, multe firme, în special mici si medii, vor fi nevoite sa plateasca salarii „gri” sau „negre” pentru a putea rezista, iar fondurile europene vor ramâne neabsorbite. Acestea sunt opiniile unor specialisti ieseni din domeniul constructiilor, privitoare la intentia guvernantilor de a elimina facilitatile fiscale din domeni, facilitati acordate anterior pentru perioada 2008 – 2018 si care constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contributiei la sanatate si reducerea contributiilor la pensii. În paralel, în acest domeniu trebuie asigurat un salariu minim brut de 4.000 de lei. 288 de oferte de munca în constructii într-o saptamâna În fiecare saptamâna, între anunturile de posturi vacante publicate de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Iasi, peste o treime din locurile de munca sunt destinate specialistilor în constructii. Pâna la 31 august, de exemplu, trei companii iesene au lansat oferte de munca pentru dulgheri, cinci firme cauta electricieni de întretinere si reparatii, cinci firme cauta electricieni în constructii civile, altele cauta faiantari, fierari betonisti sau finisori terasamente, în timp ce multe altele sunt în cautare de ingineri. Pentru saptamâna 16 – 23 august 2023, din 825 de locuri de munca disponibile prin AJOFM, 288 sunt din domeniul constructiilor. Companiile, confruntate deja cu un deficit de personal, asteapta cu frisoane decizia oficiala a guvernantilor cu privire la eliminarea facilitatilor fiscale. „Daca vor fi eliminate facilitatile fiscale din constructii si vor fi introduse taxe pe sanatate si asigurari sociale, firmele ar avea de suferit, pentru ca trebuie sa faca un efort pe care nu stiu cum pot sa-l mai faca dupa atâta inflatie, cresteri de preturi. Va fi probabil o plecare destul de consistenta a salariatilor catre alte cai, orizonturi, tari si va fi tentatia de a se reveni pe piata gri sau neagra a salarizarii”, este de parere Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi. Eliminarea facilitatilor fiscale din constructii va duce la cresterea pretului la locuinte si la o scadere a numarului de tranzactii, cred si specialistii în tranzactii imobiliare. Cristian Diaconu, fondator si director general al companiei imobiliare Fidelia Casa, a explicat: „Prin eliminarea facilitatilor fiscale se va diminia numarul celor care vor putea investi. Diferenta de TVA este de 15-, mai avem scoaterea reglementarilor fiscale la salariati - asta înseamna dublarea impozitelor pe care le aplica în constructii. Eu estimez ca asta va duce la o crestere a preturilor la imobile cu minimum 10-, în timp ce numarul tranzactiilor se va diminua. Ar putea urma un blocaj de jumatate de an, un an. Pentru firmele mici, va însemna disparitia. Pentru cele mari, blocaje si dificultati”. Va mai fi Facultatea de Constructii atragatoare pentru tineri? Introducerea facilitatilor fiscale în constructii dupa 2008, a dus si la o crestere a interesului studentilor pentru acest domeniu, a observat prof. univ. Dorina Isopescu, decanul Facultatii de Constructii si Instalatii, TUIASI: „În ultimii ani am avut un numar foarte mare de candidati la Facultatea de Constructii si Instalatii. Asta arata ca salarizarea care a fost pâna în prezent a stimulat dorinta studentilor de a face o meserie în domeniul constructiilor si instalatiilor si a pus în umbra unele dezavantaje ale meseriei – ca stai departe de casa, de exemplu, când se toarna betonul. Schimbarile vor impacta negativ atractia catre aceasta meserie. Mai tare ma îngrijoreaza faptul ca vom pierde foarte multi tineri, care vor pleca în strainatate. Si, pe lânga ei, vor pleca si maistrii, sefii de santier. Si atunci vom ramâne cu ingineri si cu personal necalificat, ceea ce înseamna un pericol foarte mare pentru a asigura calitatea constructiilor, având în vedere si faptul ca suntem într-o zona cu mare risc seismic”. Iasicon, compania aflata pe locul al patrulea din judetul Iasi dupa cifra de afaceri din domeniu „lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale”, a ajuns în 2022 la 191 de angajati, de la 617 câti avea în 2015 si a resimtit din plin crizele ultimilor ani, începând cu cea din 2008 si pâna la anul plin de crize – 2022. Gheorghe Baian, directorul tehnic al Iasicon a declarat: „Din punctul meu de vedere se va diminua ritmul constructiilor si, în acelasi timp, vor scadea darile achitate la stat. Eu cred ca aproximativ 20- din firmele din acest domeniu se vor duce din nou în zona gri, zona neagra, cu salarii platite la negru. Si mai cred si ca multi muncitori vor pleca afara, pentru ca la noi manopera se plateste cu 4 euro pe ora, iar în Germania cu 18-20 de euro. În plus, sunt convins ca daca guvernantii fac asta, nu se vor absorbi nici 30- din fondurile europene. Fac o greseala enorma”. Calcule concrete: cât câstiga si cât pierde Guvernul Calculele guvernantilor sunt însa gresite, atrag atentia si alti specialisti în constructii din Iasi. Directorul general al Conest SA, Irinel George Tofan, care este si presedintele Patronatului Societatilor din Constructii - Filiala Iasi, a facut un calcul, pornind de la situatia actuala a sectorului de constructii, în care „numarul aproximativ de angajati care beneficiaza de facilitati fiscale este de 550.000, inclusiv 100.000 de lucratori din industria fabricarii materialelor de constructii”, din care „aproximativ 70- dintre angajatii din constructii au salariul lunar minim de 4.000 de lei brut si aproximativ 30- dintre angajati au salariul lunar mai mare de 4.000 de lei”. În plus, a notat ca „productivitatea în constructii este estimata între 40.000 si 60.000 de euro/angajat/an si ca „investitiile estimate pâna în 2030 cu finantare din fonduri europene si nationale, se ridica la aproximativ 150 miliarde de euro”. În aceste conditii, sustine Irinel Tofan, „pentru cei 70- dintre angajatii cu salariul minim pe sector, într-o ipoteza idealista, dar nu realista, s-ar putea colecta suplimentar: 225 lei/angajat/luna × 550.000 angajati × 70- × 12 luni # 1,04 miliarde lei pe an, iar pentru cei 30- dintre angajatii cu salariul minim pe sector, într-o ipoteza idealista, dar nu realista, s-ar putea colecta suplimentar: 1.417 lei/om/luna × 550.000 angajati × 30- × 12 luni # 2,8 miliarde lei/an. Trebuie mentionat ca într-o situatie reala, având în vedere experientele din ultimii ani, în special din 2019, aceasta colectare suplimentara la bugetul de stat din impozitele pe salarii în constructii va scadea treptat de la 50-60 milioane euro lunar (în primele 3 luni) la sub 30 milioane euro lunar (dupa 9-10 luni), datorita migratiei fortei de munca catre piata neagra sau gri. Asadar, într-o situatie realista, dar totusi optimista, bugetul de stat ar putea încasa aproximativ 500 milioane euro pe an”. În schimb, dupa cum comunica Patronatul Societatilor din Constructii - Filiala Iasi „este cunoscut faptul ca în prezent exista un deficit de aproximativ 100.000 de lucratori în industria constructiilor. Se estimeaza ca în viitor acest deficit va creste pâna la 300.000 de lucratori, în scopul de a finaliza cea mai mare parte a investitiilor pâna în 2030. În conditiile renuntarii la facilitati este de asteptat ca în primul an dupa eliminare, 50.000 de angajati sa plece în strainatate, iar alti 50.000 de angajati necesari în plus, nu vor mai putea fi adusi în santiere, adica se va înregistra un minus de forta de munca de 100.000 de angajati”. Ceea ce va duce, continuând calculul, la o productie neefectuata de cei 100.000 de angajati în valoare de cinci miliarde de euro/an. „La aceasta suma se adauga TVA-ul pe care Bugetul nu-l va mai realiza, de 1 miliard euro anual, adica 7 miliarde euro pâna în 2030”, continua Irinel Tofan demonstratia care duce si catre concluzia ca va scadea si capacitatea de absorbtie a fondurilor, cu 30- si la concluzia ca „cei care vor pierde în urma eliminarii facilitatilor fiscale sunt bugetul de stat, investitorii si firmele care platesc taxele la zi. În schimb, piata neagra si beneficiarii din alte state europene vor avea doar de câstigat”. Prin urmare, spun specialistii, este de asteptat ca un numar mare de constructori sa solicite rezilierea contractelor, „deoarece costurile vor creste peste marja de ajustare si peste marja de profit, lucru care va implica re-licitarea acestor proiecte si întârzierea lor cu 6-12 luni. De asemenea, toate bugetele proiectelor ce vor fi licitate în viitor vor trebui marite cu peste 10-”. „Firmele au deja contracte, licitatii câstigate, în care nu mai pot fi indexate preturile. Iar marile contracte sunt pe perioade de ordinul anilor. O varianta pe care noi am propus-o este ca aceasta majorare a taxelor fiscale sa fie preluata automat în contracte”, spune Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi. Firme închise, munca la negru, un nou val de emigrari, un altul de scumpiri si multa neîncredere pentru contextul economic, asa descriu constructorii ieseni urmarile unei posibile eliminari de facilitati fiscale, care ar fi o lovitura pentru domeniul constructiilor, pe care multe firme nu o vor putea încasa fara sa se prabuseasca.
