Cartile în limba engleza sunt tot mai populare, iar Festivalul International de Literatura si Traducere (FILIT) i-a adus fata în fata pe traducatorii si cititorii literaturii Young Adult (YA). În cadrul dezbaterii „Original vs traducere”, acestia au discutat despre tendinta adolescentilor de a citi carti în limba engleza, motivele care stau la baza acestei alegeri si consecintele ce pot aparea în urma înlaturarii lecturii în limba româna. La Casa FILIT s-au adunat o multime de elevi de liceu, pentru a dezbate acest subiect fierbinte alaturi de Sînziana Baltatescu, Iulia Dromereschi – traducatoare, Carmen Florea – reprezentant al librariei Carturesti si doua creatoare de continut, Ioana Maxim si Lavinia Ciureanu. Limba engleza, un trend în literatura YA Din perspectiva unui traducator, cititul în limba engleza poate avea multiple consecinte, Iulia Dromereschi a explicat ca trendul de a citi în limba originala este partial justificat. De exemplu, manga si comics sunt doua forme de literatura care au prins avânt destul de recent în România, iar acestea nu pot fi traduse în ritmul pe care si l-ar dori cititorii, astfel încât este justificata alegerea lecturii în limba engleza. Apoi, este vorba si despre partea financiara, întrucât, a precizat traducatoarea, tinând cont de evolutia pietei în ultimii ani, cartile în original au ajuns sa aiba acelasi pret sau chiar unul mai mic decât traducerile. Chiar si aspectul cartilor în limba engleza este mult mai atragator, mai ales ca unele dintre ele vin cu diverse accesorii, coperti simpatice sau editii limitate. „Eu vad doua urmari imediate, dintre care doar una este pozitiva. Citind în original, evident, va largiti orizonturile si vocabularul. Pe de alta parte, faptul ca voi cititi în engleza va deterioreaza vocabularul în limba româna. Asta face sa existe o modificare a limbii române pe care o observ si de care, cumva, îmi pare rau, pentru ca exista foarte multa creativitate si la noi în limba si cred ca ar fi frumos sa o pastram”, a mentionat Iulia Dromereschi. Care sunt greselile frecvente? Exista chiar unele expresii si cuvinte care sunt traduse gresit în limba româna. Acestea au fost preluate si transmise de la om la om, iar acum sunt folosite frecvent. „«It make sense» ajunge în limba româna ca «face sens». «Realistic» ajunge în limba româna chiar ca «realistic», desi în limba româna este corect este «realist»“, a precizat Sînziana Baltatescu. Cine face sa fie la moda aceste expresii traduse gresit? Iulia Dromereschi spune ca este vorba despre creatorii de continut si persoanele care au o anumita influenta, „pentru ca prima data «a facut sens ceva» în media, atunci când cineva cu autoritate a pus pe hârtie lucrul acesta sau s-a exprimat în public, iar apoi exprimarea a fost preluata fara niciun fel de rautate”. Cele doua creatoare de continut, citind carti atât în limba româna, cât si în limba engleza, au marturisit ca au observat unele greseli chiar si din partea lor. „Am citit atât în engleza, cât si în româna, însa pot spune ca am observat cum am pierdut unele cuvinte atunci când am citit în limba engleza. În prezent, citesc si promovez carti în ambele limbi”, a precizat Lavinia Ciureanu. „Am început, pentru ca am vrut sa învat mai mult limba engleza si m-a ajutat, dar, în acelasi timp, cred ca, într-adevar, se pierd anumite notiuni”, a spus Ioana Maxim. Paradox: pentru ca editura sa termine seriile, trebuie cumparate cartile Carmen Florea, reprezentanta librariei Carturesti, a spus ca raftul ce contine carti în limba originala a evoluat datorita cererii. „Dincolo de cititul în original, am încercat sa sustinem si alte proiecte care încearca sa scoata în evidenta si cititul în limba româna. Se creeaza câteva generatii de viitori scriitori care vor putea promova în afara, poate, la un moment dat, si literatura româna cu altfel de bagaj si altfel de cunostinte în ceea ce priveste limba engleza”, a afirmat aceasta. Totusi, ea a explicat ca piata româneasca nu este înca suficient de dezvoltata, în ceea ce priveste editurile, astfel încât cartile sa fie traduse în timp real. „Tendinta de a citi în limba engleza se va perpetua pe o perioada mult mai mare decât si-ar dori editurile, care vor trebui sa învete sa se adapteze la toata povestea aceasta”, a completat Carmen Florea. Iulia Dromereschi a clarificat de ce editurile nu au cum sa sustina publicarea seriilor în ritmul dorit de cititior si cum, uneori, sunt chiar nevoite sa renunte la continuarea acestora în favoarea altor carti. „Aici este un paradox. Daca va doriti ca editurile sa termine seriile voastre îndragite, trebuie sa le cumparati cartile. E simplu. Pentru ca altfel nu vor exista bani sa fie platite drepturile de autor, traducatorii, oamenii care lucreaza la coperti, cei care redacteaza, corecteaza, macheteaza, lucreaza la tipografie, furnizorii de hârtie, de cerneala tipografica si asa mai departe. Acea carte care ajunge la voi nu este produsul a doua sau trei persoane, nu înseamna relatia dintre autor, editura si traducator. Este produsul, uneori, a zeci de persoane si costa mai mult decât ne-am putea imagina. Daca nu cumparati carti, nu aveti cum sa cereti ca anumite carti pe care vi le doriti mai mult sa va fie livrate”, a explicat traducatoarea. În cadrul dezbaterii, invitatii amintesc si de o responsabilitate a cititorului. Potrivit Sînzianei Baltatescu, „este ca un stup de albine în care toata lumea contribuie, existând si o responsabilitate a cititorului de a-si sustine colectia preferata, autorul preferat, editura si libraria”. Cartea sau filmul? Carmen Florea spune ca nu este obligatoriu ca o carte sa fie aleasa înaintea filmului. „Depinde foarte mult despre ce este vorba. Daca suntem în contextul discutiei cu limbi engleze, de cele mai multe ori e putin probabil sa ajunga filmul înaintea cartii. Uneori, s-ar putea ca filmul sa fie mai bun decât cartea, pentru ca depinde de regizor, de cine îl pune în scena. Câteodata se întâmpla ca filmul sa fie mai bun decât cartea, însa exista si varianta când acesta pierde anumite detalii.” „Sunt filme adaptate dupa carti, care a iesit mult mai bine. Însa, sunt si unele dezastre, cum ar fi Game of Thrones, care a schimbat cu totul cartile originale. Este o chestiune de alegere. Daca am citit cartea si s-a facut un film, îmi place sa îl vad. Daca am vazut filmul si aflu ca e dupa o carte, îmi place sa o citesc. Nu înseamna ca sunt multumita nici de o varianta nici de cealalta, dar mi se par niste completari foarte bune. Deseori ma gândesc ca multe din cartile cu care am crescut eu nu ar fi fost atât de aproape de mine daca nu vedeam filmele”, Iulia Dromereschi. FILIT 2023 În perioada 18-22 octombrie 2023, se desfasoara cea de-a XI-a editie a Festivalului International de Literatura si Traducere. Au loc peste 130 de evenimente la care vor participa invitati din 25 de tari, întrucât, timp de cinci zile, Iasul devine epicentrul întâlnirilor dintre pasionatii de literatura, scriitori, traducatori, manageri culturali, editori, jurnalisti, muzicieni, fotografi si activisti din întreaga lume. FILIT este organizat anual de Muzeul National al Literaturii Române din Iasi si este finantat de Consiliul Judetean Iasi. Editia din acest an se desfasoara sub înaltul patronaj al Reprezentantei Comisiei Europene în România si sub patronajul Comisiei Nationale a României pentru UNESCO.
