Franzobel, Ana Merino si Karina Sainz Borgo au fost Scriitori în Centru, în cadrul unei întâlniri organizate de Festivalul International de Literatura si Traducere (FILIT), la Casa FILIT din Piata Unirii. Discutia moderata de Ovidiu Mihaiuc a oferit o perspectiva asupra gândirii, experientelor si operelor celor trei scriitori. Conversatia literara a dezvaluit provocarile, pasiunile si preocuparile care îi motiveaza sa scrie pe Franzobel (Austria), Ana Merino (Spania) si Karina Sainz Borgo (Venezuela). Prin explorarea subiectelor romanelor acestora, au fost scoase în evidenta umanitatea, ce cunoaste situatii limita, Venezuela, care este o societate în care lucrurile au luat-o pe un drum gresit, si sentimentele oamenilor, într-o analiza realizata de Ana Merino. Impactul literaturii asupra perspectivei despre tara natala Romanul „La Caracas va fi mereu noapte”, scris de Karina Sainz Borgo, reflecta experientele personale ale autoarei legate de Venezuela, de la vremea prosperitatii si a pacii la situatia actuala marcata de criza si violenta. „Este o experienta personala pe care eu am trait-o de când eram mica, dar nu o elaborasem. Pâna când nu am intrat în contact cu literatura europeana, eu nu am putut sa înteleg ceea ce am vazut din punct de vedere jurnalistic, neîntelegând la ce serveste literatura. Karina a descris romanul sau ca o experienta personala, inspirata de propria ei viata si de evenimentele pe care le-a trait în Venezuela, mentionând ca romanul sau nu urmareste sa explice evenimentele politice, ci sa relateze distrugerea tarii si sa prezinte protagonistul ca rezultat al acestui proces. „Eu percep situatia mea ca a unui dezertor. Am pierdut capacitatea de a întelege, dar cu cât înteleg mai mult situatia actuala, caut mai mult relatia cu trecutul. Când am început sa scriu romanul, am simtit ca am scris o experienta nationala. Dar dupa ce a trecut un timp, mi-am dat seama ca povesteam o alegorie, întrucât toate revolutiile duc la distrugerea individului, distrug prosperitatea si progresul. Am vrut sa spun experienta din punctul de vedere al victimei si am renuntat la ideea de a explica a ceea ce s-a întâmpla în tara”, a mentionat scriitoarea. De la poezie la proza Complexitatea sentimentelor si relatiilor umane este explorata în romanul „Harta sentimentelor” al scriitoarei spaniole Anei Merino. Autoarea a gestionat numeroase personaje si sentimente, integrându-le într-o poveste asemanatoare unui puzzle. „Am vrut sa prezint o harta si sa construiesc o melodie, unde fiecare personaj sa fie un instrument, astfel încât împreuna sa genereze acea muzica existentiala”, a precizat autoarea romanului. Ana Merino a explicat ca a avut o afinitate pentru unitate si a încercat sa reprezinte relatii si sentimente care se hranesc din fraternitate si intimitate. Aceasta a explicat ca fiecare personaj a fost conceput pentru a reflecta o gama diferita de sentimente si pentru a aborda dificultatile vietii într-un mod unic, „Harta sentimentelor” este primul roman al scriitoarei, înainte de proza, ea dedicându-se poeziei. „Am facut o tranzitie prin teatru. Eu ma bucur scriind. Eul meu poetic vorbeste despre mine, despre lumea mea interioara, acesta fiind motivul pentru care am publicat poezie de când eram foarte tânara. Dupa ce am plecat din tara, când aveam 23 de ani, am învatat sa vad lumea înconjuratoare, acel segment de voci, de priviri, pentru a-i întelege pe cei care ma înconjoara. Lumea la care eu o contemplam îmi dadea acel substrat pentru poezie. De la poezie am trecut la proza, însa în roman am vrut sa pastrez intensitatea poeziei. Din aceasta cauza, fiecare capitol este gândit ca o lunga poezie”, a explicat Ana Merino. Umor în fata brutalitatii În romanul „Pluta Meduzei”, Franzobel, pseudonimul scriitorului austriac Stefan Griebl, exploreaza evenimentele dramatice din 1816, legate de o pluta care esueaza, si încearca sa creeze situatii extreme în care oamenii sunt adusi la capatul limitelor. „Pentru mine, atunci când te hotarasti pentru o tema este ca atunci când te îndragostesti de cineva. Uneori poti sa te mai si certi cu ea, dar speri sa fie o relatie pe termen lung. Ce m-a fermecat legat de aceasta tema a fost ca am putut sa procesez chiar eu pentru mine un soc pe care l-am trait atunci când am citit despre ce se petrece în Mediterana, în zilele noastre, despre emigrantii care ajung sa moara pe drum. Pe «Pluta Meduzei» noi primim un raspuns la ceea ce se poate întâmpla în astfel de situatii si de aceea pe mine m-a atras foarte mult acest fenomen, pentru ca m-am gândit ca este usor de relationat si cu ce se petrece în prezent”, a explicat Franzobel. Scriitorul austriac crede ca astfel de subiecte pot fi gestionate cu ajutorul umorului. El a adaugat un ton jucaus în descrierea evenimentelor dramatice, astfel încât romanul sa nu fie perceput ca o poveste de groaza. „Consider ca este o tema dificila, pentru ca atunci când umanitatea noastra este dusa la zona aceasta de granita, tot ce înseamna morala pe care noi o învatam de-a lungul educatiei noastre este provocata si mi-am dorit foarte mult sa pot surprinde tocmai aceasta brutalitate, dar cu putin umor, astfel încât sa nu fie prea dificil de citit. Cred ca astfel de situatii pot fi gestionate doar cu ajutorul umorului”, a completat acesta. Cum arata o zi din viata unui scriitor? Cei trei invitati au povestit în cadrul întâlnirii de la Casa FILIT cum arata o zi din viata lor, în calitate de scriitori, dar si cum ar visa sa se desfasoare procesul creatiei. Karina Sainz Borgo a dezvaluit ca timpul sau pentru scris este destul de limitat. „Nu am mult timp pentru scris. Eu visez sa am o zi în care sa scriu fara oprire, dar nu este atât de usor. Profit sau încerc sa profit mereu de timpul pe care îl am doar pentu scris”, a spus aceasta. Ana Merino prefera sa scrie de mâna si sa aiba mereu un caiet la îndemâna. Acest lucru o ajuta sa fie creativa si sa deseneze personajele si situatiile. „Am un caiet cu mine si desez mult, pentru ca îmi place sa schitez personajele. Cum sunt profesoara, ceea ce obisnuiesc sa fac este sa ma trezesc foarte devreme si sa scriu câteva ore de mâna, iar apoi sa plec la serviciu. Seara, când ma întorc acasa, încerc sa tehnoredactez la calculator tot ce am scris dimineata. Toata noaptea am în minte ceea ce am editat, asa încât dimineata am romanul în minte”, a explicat Ana. Franzobel, în schimb, a oferit o perspectiva diferita asupra vietii unui scriitor. El si-a exprimat dorinta de a avea o piscina unde sa înoate o ora înainte de a crea, sa fie apoi uscat de niste majordomi, iar apoi sa înceapa sa scrie exact propozitia care i-a venit în minte cât a înotat. „Realitatea este ca eu scriu stând întins în pat. Fie ca e zi, fie ca e noaptea, pur si simplu încerc, iar atunci când obosesc, ma culc. Când subconstientul îmi da de treaba încep mereu sa scriu”, a afirmat scriitorul FILIT 2023 În perioada 18-22 octombrie 2023, s-a desfasurat cea de-a XI-a editie a Festivalului International de Literatura si Traducere. Au avut loc peste 130 de evenimente la care au participat invitati din 25 de tari, întrucât, timp de cinci zile, Iasul a devenit epicentrul întâlnirilor dintre pasionatii de literatura, scriitori, traducatori, manageri culturali, editori, jurnalisti, muzicieni, fotografi si activisti din întreaga lume. FILIT este organizat anual de Muzeul National al Literaturii Române din Iasi si este finantat de Consiliul Judetean Iasi. Editia din acest an s-a desfasurat sub înaltul patronaj al Reprezentantei Comisiei Europene în România si sub patronajul Comisiei Nationale a României pentru UNESCO.
