Cristina Oprescu, 35 ani, Botosani: „Sunt casatorita de 7 ani, perioada în care nu am ramas însarcinata niciodata, desi atât eu cât si sotul meu ne-am dorit sa avem copii. Daca în primii ani nu am fost foarte îngrijorata ca nu ramân însarcinata, cu timpul aceasta problema a ajuns sa ma obsedeze. Prima data am ajuns la un medic ginecolog în Botosani, în urma cu câteva luni. Am mers pentru ca aveam dureri în timpul contactului sexual dar si în timpul ciclului menstrual. Recunosc ca m-am speriat, gândindu-ma sa nu fie ceva foarte grav. Doamna doctor care m-a consultat mi-a spus ca am endometrioza si ca foarte posibil din aceasta cauza nu am ramas însarcinata, desi nu m-am protejat. Am facut un tratament medicamentos însa înca mai am dureri si, evident, nici însarcinata nu am ramas. Mi-as dori tare mult sa stiu daca având endometrioza ma mai pot gândi sa devin mama, în conditiile în care ne ne dorim foarte mult un copil“. Dr. Monica Holicov, medic primar obstetrica-ginecologie, Spitalul Universitar Cuza Voda, Iasi: „ Da, va puteti propune sa deveniti mama. Aceasta împlinire a oricarei femei se poate realiza prin implicarea cuplului si profesionalismul medicului ginecolog. În primul rând trebuie sa stiti ca endometrioza este o boala benigna, estrogen-dependenta, definita prin cresterea unor focare de endometru ectopic (focare de celule care se dezvolta în afara uterului) în diverse organe si tesuturi ale corpului. Aceasta crestere ciclica a mucoasei duce la aparitia durerilor din aceasta perioada, dispareunie (dureri violente în timpul contactului sexual, la femei) si infertilitate, care afecteaza profund calitatea vietii. Gold standard în tratamentul endometriozei este considerat astazi combinatia dintre chirurgia conservatoare în scopul fertilitatii si de medicamente inhibitoare în scopul întârzierii bolii. Endometrioza se asociaza frecvent cu infertilitate, chiar daca femeile afectate au cicluri ovulatorii si trompe permeabile. Impactul endometriozei asupra infertilitatii nu este totdeauna evident, iar mecanismul ramâne adesea ipotetic: cauze mecanice prin aderente, diminuarea stocului folicular, foliculogeneza alterata, transport tubar deficitar (transportul ovulului pe trompele uterine), alterarea implantarii, efectul antispermatic, dureri violente în timpul contactului sexual, acea dispareunie, despre care va spuneam, cu antrenarea tulburarilor sexologice. Desi tratamentele endometriozei sunt eficace, aplicarea lor ramâne empirica, chiar contestata uneori. Endometrioamele sunt adesea îndepartate pentru a îmbunatati fertilitatea spontana si rezultatele tratamentelor ulterioare, de exemplu fertilizare in vitro. Desi stripping-ul laparoscopic (îndepartarea camasii chistului endometrial) este considerat tratamentul chirurgical „de aur“ al endometrioamelor, atrage controverse prin efectul negativ asupra rezervei ovariene. Cert este ca reproducerea asistata medical a bulversat managementul infertilitatii de toate tipurile, mai ales de cauza endometriozica. În contextul particular al endometriozei exista mai multe chestiuni în dezbatere. Este întotdeauna necesar sa se recurga la fertilizare in vitro sau pot fi utilizate tehnici mai abordabile precum inseminarea intrauterina? Parerile sunt împartite între cei care cred ca fertilizarea in vitro este singura posibilitate si cei care cred ca fertilizarea trebuie integrata unei succesiuni de metode. Cazurile tratate doar cu fertilizare in vitro, prezinta o rata de sarcini foarte mare (47- în primul ciclu) si foarte scazuta pentru inseminare intrauterina (11- per total), în timp ce rata nasterilor dupa 3 inseminari intrauterine este foarte apropiata de cea obtinuta dupa doua fertilizari in vitro, cu un cost sensibil inferior, având în vedere ca pretul unei inseminari intrauterine este de sase ori mai mic decât pretul fertilizarii in vitro. Cât despre rezultatele fertilizarii in vitro, este evident ca îmbunatatirea considerabila a acestora se datoreaza transferului mai multor embrioni si ratei foarte mari de sarcini multiple. În plus, inseminarea intrauterina are rezultate deloc neglijabile în endometrioza, mai ales daca urmeaza tratamentului chirurgical. Exista doua optiuni: initierea imediat dupa chirurgie sau dupa o asteptare de 6-9 luni. Sunt corecte rezultatele reproducerii asistate medical în cazul endometriozei? Literatura de specialitate contine numeroase studii care permit un raspuns clar la aceasta întrebare. Si anume, atunci când: rata de amânare sau de punctie alba (nu se gaseste celula endometriala) este usor crescuta; numarul mediu de ovocite recoltate este usor redus, la fel ca rata de fecundatie; rata de embriotransfer este normala; rata de implantare este buna; rata de nastere pe ciclu început este aceeasi ca pentru alte indicatii; stadiul endometriozei nu pare sa influenteze rezultatele (nici macar leziunile specifice precum nodulii rectovaginali si endometrioamele). Trebuie retratata endometrioza înainte de reproducerea asistata medical? Per ansamblu, prezenta endometriozei active nu influenteaza rezultatul reproducerii asistate medical si se recomanda chiar sa nu se opereze endometrioza severa, considerând ca impactul asupra fertilizarii in vitro este mai degraba negativ, prin riscul de alterare a rezervei foliculare. Aceasta apreciere este valabila mai ales pentru aderentele masive si cazurile chirurgicale ce comporta anumite riscuri. Mai ales este inutila reinterventia la pacientele la care recidiveaza leziunile endometriozice; în aceste cazuri, fertilitatea naturala are sanse mici sa fie ameliorata si nu se amelioreaza prognosticul fertilizarii in vitro. Este posibila fertilizarea in vitro în prezenta endometrioamelor? Raspunsul este apropiat de cel dat la întrebarea precedenta, dar endometrioamele nelinistesc în mod deosebit ginecologii. Datele sunt suficiente pentru a considera ca endometrioamele nu au impact negativ asupra fertilizarii in vitro; deci, reinterventia la nivelul lor nu are rost. Care sunt riscurile fertilizarii in vitro în endometrioza? Evident, în prezenta endometrioamelor, fertilizarea in vitro creste riscul de abces ovarian. Se recomanda sa se evite punctia endometrioamelor si antibioprofilaxia. Riscul de a creste activitatea endometriozei în timpul sau dupa stimularea ovariana a fost adesea evocat, însa niciun studiu nu a sustinut aceasta afirmatie. Evolutia endometriozei este foarte putin cunoscuta, iar activarea endometriozei poate sa survina fortuit pe parcursul fertilizarii in vitro. Care sunt riscurile în cursul sarcinii? Au fost descrise accidente rare precum ruptura endometriomului, hemoragia din nodulii profunzi, chiar perforatia digestiva. Se poate considera ca originea acestor accidente sta în transformarea endometriala ocazionata de sarcina. În reproducerea asistata medical, rezultatul raportat cel mai frecvent este rata de nasteri per punctie. Însa, rata poate varia considerabil de la un centru la altul, în functie de calitatea centrului si politica de transfer embrionar. Pe de alta parte, rezultatul trebuie sa includa succesul transferului de embrioni proaspeti si de embrioni congelati. În seriile cele mai nefavorabile, 10- din sarcini provin din embrioni congelati, dar rata poate ajunge la 40- în centrele care practica pe scara larga transferul monoembrionar electiv (alegerea unui singur embrion). În concluzie, daca va doriti sa deveniti parinti, este foarte importanta determinarea dvs si profesionalismul medicului ginecolog“.
