Datele ultimului recensamânt al populatiei arata ca sute de copii de vârsta prescolara traiesc în comune binecunoscute pentru fenomenul „domiciliu pentru buletin”. În realitate, la gradinitele locale abia merg câteva zeci. Cum se explica diferenta Rezultatele definitive ale ultimului recensamânt arata ca, în patru comune iesene, copiii din grupa de vârsta 0-4 ani reprezinta mai mult de 10 la suta din populatie. Este vorba despre Prisacani - 11,68 la suta, Mosna - 11,4 la suta, Voinesti - 10,88 la suta, si Scânteia - 10,25 la suta. Primele doua comune sunt chiar în Top 10 national. Imediat sub nivelul celor 10 procente se afla doua dintre comunele suburbane Iasului cu cele mai mari cresteri de populatie: Valea Lupului (9,58 la suta) si Miroslava (9,35 la suta). La cealalta extrema se afla comunele Rachiteni (3,62 la suta), Dobrovat (3,67 la suta), Movileni (3,7 la suta), Bivolari (3,77 la suta) si Strunga (3,8 la suta). Media pe judet este 6,3 la suta, municipiul Iasi fiind doar putin deasupra. Daca pentru ultima categorie de unitati administrativ-teritoriale pot fi identificate mai multe motive pentru ponderea mica a copiilor de vârsta prescolara - populatie rezidenta sub 3.500 de locuitori, distanta relativ mare de mediul urban, lipsa unor servicii si a infrastructurii - pentru comunele de la vârf sunt doar doua explicatii: un mediu economic si social foarte bun, care duce la cifre apropiate de realitate (pentru Valea Lupului si Miroslava), respectiv comunitati care au crescut doar pe hârtie, cu diferente uriase între numarul celor care si-au declarat domiciliul acolo si numarul celor pe care recenzorii i-au gasit anul trecut acasa. Astfel, la Scânteia domiciliaza peste 13 mii de persoane, potrivit datelor statistice, dar la Recensamântul 2021 abia au fost numarati 5.500 de locuitori. La Prisacani ar locui peste 7.000 de oameni, dar „acasa” sunt doar putin peste jumatate. Si Mosna figureaza cu 5.800 de localnici, dar ultimul recensamânt a identificat doar 2.400. Întâmplator sau nu, sunt comune în care se stie ca si-au facut mutatie mii de basarabeni, unii cu sutele la aceeasi adresa, pentru a-si face pasaport românesc cu care sa poata munci legal în spatiul Uniunii Europene. Primarul Mosnei, Georgel Popa, s-a amuzat de întinerirea peste masura a populatiei comunei, dar ne-a precizat ca abia daca sunt 50 de copii la gradinita. La fel si edilul de la Prisacani, Ghiorghe Stanciu, care ne-a spus ca, desi are „mii de CNP-uri” înregistrate în comuna, sunt doar 78 de copii înscrisi la gradinita. Explicatia de fapt e una foarte simpla: copiii care se nasc sunt raportati acolo unde figureaza mama cu domiciliul. Cum aceste comune - Mosna, Prisacani si Scânteia - sunt recunoscute pentru sectiile de votare pustii de la alegeri, unde figureaza adrese cu sute de persoane domiciliate, dar niciuna în realitate acasa, si copiii apar doar pe hârtiile oficiale. CITESTE SI: Mai putini si mai batrâni: record trist la Iasi, cel mai mare din ultimii 60 de ani. 2022, al doilea an cu spor natural negativ În tara sunt si situatii disperate, cu nicio nastere în ultimii cinci ani. Este vorba de trei comune, cu mai putin de 230 de locuitori fiecare, din judetele Hunedoara si Alba. În alte 30 de comune nu sunt nici doi prescolari la suta de locuitori. Sunt semne particulare ale declinului accentuat al populatiei. Ziarul de Iasi a relatat despre intrarea judetului nostru „în rând cu tara” în ceea ce priveste sporul natural: negativ, începând de acum doi ani, respectiv numarul nou-nascutilor nu mai reuseste sa depaseasca numarul celor decedati de-a lungul unui an. Comparativ cu ultimii trei ani, în 2023 aceste cifre s-au ameliorat, dar numarul nascutilor-vii se mentine scazut - chiar daca include si bebelusii care apar doar pe hârtie, precum în comunele mentionate. CITESTE SI: Iasul, orasul cu cea mai mare natalitate, cea mai mare crestere demografica si a doua cea mai tânara populatie
