Cum jefuiește statul mediul privat. Oameni care n-au produs un cui in viața lor rezolvă o problemă structurală

Este sezonul vacantelor, vigilenta publica scazuta, însa lumea IMM-urilor, a micilor afaceri, cam tot ceea ce înseamna economia privata, fierbe la propriu. De când au aparut în presa drafturile privind cresteri substantiale de impozite si taxe, s-a intrat în regim de panica. Armate de consultanti fiscali, experti contabili si economisti calculeaza si comunica patronilor, actionarilor ceea ce poate fi „cel mai negru scenariu”: un veritabil jaf organizat de stat. Pe retelele sociale s-a declansat festivalul furiei si sarcasmului.   Modul brutal în care statul schimba din nou regulile în timpul jocului, în mijlocul verii, dupa ce anul a început cu juraminte privind stabilitatea fiscala, are doua explicatii: 1) o nevoie urgenta de bani si 2) o ura viscerala a oamenilor politici si functionarilor fata de tot ceea ce reprezinta economie privata si antreprenoriat. Deci, o urgenta obiectiva amestecata cu un tip de ideologie nascuta din etosul etatismului cultivat de sinecuri si politruci. Ordinul pare sa fie dat din ficatii orânduirii socialiste: „Jupuiti ! Sa fiti fericiti ca nu aveti o afacere!” Pentru PSD e normal. În cazul unui prim-ministru pâna recent fara job si carte de munca, e cam indiferent. Dar pentru PNL? Mai exista liberali? De ce trebuie ca sute de mii de IMM - o coloana vertebrala a economiei - sa suporte consecintele populismului si nebuniei bugetare? Înaintea reformei statului, înaintea taierii pensiilor speciale, înaintea anularii tuturor privilegiilor, sporurilor si huzurului la stat, ei au decis sa-i puna la plata tot pe bunii platnici. Au tot ce vor - sute de baze de date la institutii care trebuie doar interconectate - pentru a scadea uriasa evaziune fiscala. Dar nu o fac, pentru ca evaziunea este rezultatul protectiei pe care partidele de la guvernare o asigura oamenilor de afaceri prieteni. Au nevoie de 30 de miliarde de lei pâna la sfârsitul anului. Stim ca va fi suficient? Avem vreo garantie ca, dupa jupuiala, se încadreaza în deficit? Nicidecum! Nu exista studii de impact, doar proiectii si scenarii facute de aceiasi „specialisti” care au creat problema. Asa au procedat si în 2022 (ordonanta 16, tot în mijlocul verii, tot în ideea acoperirii temporare a sacului fara fund numit buget) si asa se va întâmpla, pe actualele date, si în anii urmatori. Oameni care nu au produs în viata lor un cui, nu au fost în mediul privat nici o secunda, dar carora le-a venit automat salariul de la stat ca alocatia pentru minori, „stiu” cum sa rezolve o problema structurala - cheltuieli peste posibilitati - cu o cârpaceala pe câteva luni. Guvernul ascunde, minte sau dezinformeaza sistematic asupra realitatilor financiare din tara atât populatia, cât si institutiile care supravegheaza disciplina bugetara (Se spune ca ex-ministrul de Finante, Adrian Câciu, nu a mai transmis Comisiei Europene datele deficitului bugetar). Nu e nici o diferenta între modul în care se încerca noaptea publicarea ordonantelor de urgenta pentru modificarea Codului penal (vezi 2017) si procedurile netransparente, prin care se modifica pe furis, pentru al doilea an consecutiv, taxele si impozitele în mijlocul verii. Consecinta este ca guvernul României intra într-un razboi cu spiritul antreprenorial. Ce urmeaza dupa triplarea taxelor si taierea facilitatilor? Oricum, natural, antreprenorii nu se vor încolona, hipnotizati, spre ANAF. Unii îsi vor „ajusta” planurile, altii vor face socoteli de „lichidare”, altii îsi vor duce cât pot de mult afacerile în zona gri, nefiscalizata. Se poate ajunge, destul de rapid, spun economistii, într-o situatie de criza reala a economiei. O criza indusa de o haiducie guvernamentala menita sa asigure prezervarea unui sistem inechitabil, extrem de polarizat, cu un serios risc de implozie sociala si deriva politica spre extrema dreapta.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi