Marind gradul bancarizarii tranzactiilor comerciale din economie, reducem aproape automat nivelul evaziunii fiscale. Si nu numai atât. Operatiunile bancare, prin natura lor, sunt menite sa confere coordonate mai clare de trasabilitate a fluxurilor banesti. Iar aceasta nu face decât sa se vina tot în favoarea finantelor publice, contribuind la optimizarea fiscalizarii încasarilor realizate de catre o multitudine de firme. Evident, toate acestea sunt cunoscute de legiuitor. Si înca demult. Drept dovada, cu doua decenii în urma, legiuitorul delegat (Executivul) vine cu un act normativ (OUG nr. 193/2002) prin care instituie obligativitatea introducerii sistemelor moderne de plata la unii operatori economici si la anumite institutii publice. Era vorba despre agenti economici furnizori de servicii de utilitate publica, dar si despre acele institutii publice care încaseaza impozite, taxe, amenzi etc. Respectivele entitati erau obligate sa accepte încasari si prin intermediul cardurilor de debit si a cardurilor de credit. Implementarea efectiva a masurii urma sa se faca în doua trepte, astfel: 1 februarie 2003, cei care îsi desfasoara activitatea în municipii; 1 noiembrie 2003, cei care îsi desfasoara activitatea în orase. În plus, Guvernul urma sa hotarasca, pentru cei ce realizeaza acte si fapte de comert, care este pragul cifrei de afaceri peste care trebuie sa accepte ca mijloc de plata si cardurile de debit si cardurile de credit (OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/40872). În caz de neconformare, sanctiunile pe care le puteau administra organele de control ale MFP (amenzi contraventionale) fusesera din start stabilite la niveluri impresionante (de la 10.000 lei în sus). Privitor la pragul mentionat, acesta a fost fixat la 10.000 euro, în echivalent lei. Însa, din anumite ratiuni, acest prag a fost majorat la 50.000 euro (prin Legea nr. 191/2018 pentru modificarea OUG nr. 193/2002), scotându-se de sub incidenta normei zeci de mii de comercianti si prestatori de servicii. Cumva în beneficiul evaziunii fiscale, acum, între altele, se facea trimitere si la posibilitatile economice reduse ale mediului rural. Adica aici costurile pe care firmele trebuie sa le suporte pentru instalarea echipamentelor tehnice ar fi împovaratoare. Se mai aduceau justificari de genul ca ”au fost primite mai multe sesizari din partea micilor comercianti din mediul rural cu privire la faptul ca nu au fondurile necesare pentru a cumpara echipamentele tehnice care sa permita realizarea platilor prin intermediul cardurilor de debit si cardurilor de credit. De asemenea, firmele din mediul rural care se ocupa de comertul cu amanuntul nu pot sa ofere în mod real pentru fiecare client care solicita avansuri în numerar pâna la suma de 200 lei la terminalele de plata, odata cu achizitia de bunuri si/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri, întrucât nu au destule încasari. De aceea, s-a luat decizia de a reduce avansul la 100 lei.” (Expunere de motive la Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/20/7/em244.pdf). Dar, cu toate acestea, ulterior, valoarea si numarul tranzactiilor de plata cu cardurile au sporit continuu în România. O crestere importanta (60-) observam raportând momentele iunie 2021 la iunie 2019 (adev.ro/r1vt32). Potrivit unor date aferente anului trecut, un adult român are în medie 1,2 carduri active; din cele 19 mil. carduri în total, 15 mil. sunt active, cu cel putin o tranzactie trimestriala; tot în anul precedent, ”din punct de vedere valoric, suma totala cheltuita de un card activ la un comerciant a fost de circa 867 de lei pe luna. Tendinta este de majorare, suma fiind cu 45- mai mare decât perioada prepandemica.” (https://www.zf.ro/business-hi-tech/elena-ungureanu-country-manager-visa-romania-numarul-tranzactii-20336642). Dar, cu certitudine, indicatori ca cei de mai sus vor înregistra cresteri apreciabile în perspectiva. Unul dintre motive îl constituie noua interventie normativa a Guvernului asupra planului în discutie. Astfel, cu ocazia recentei amendari a Codului fiscal, s-au adus doua modificari majore pe linia extinderii sistemelor moderne de plata la firmele ce livreaza marfuri ori presteaza servicii. Prima – se instituie obligatoriu pragul de 10.000 euro al cifrei de afaceri peste care trebuie sa se accepte ca mijloc de plata si cardurile. A doua: nu mai este vorba de cifra de afaceri anuala (10.000 euro), fiind suficient sa fie depasita, fie si în doar trei luni. Iata cum suna reglementarea privitor la acest detaliu: ”Obligatia de acceptare de catre persoanele juridice (...) a cardurilor de debit, de credit sau preplatite (...), se naste începând cu trimestrul urmator celui în care încasarile din cursul anului respectiv au depasit pragul de 10.000 euro.” (Art. VII din OG nr. 16/2022, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257589). Ceea ce mai trebuie retinut e ca modificarile la care ne-am referit aici se vor aplica începând cu prima zi a anului viitor.
