Fugi, Rabbit (si toata seria pe care o deschide) reprezinta o parabola a alienarii în universul postindustrial, publicarea sa în româna capatând, înca din 2008, cu un an înaintea mortii scriitorului, o neasteptata legitimitate culturala în contextul prezentului. Seria epica dedicata de John Updike faimosului personaj „Rabbit” - serie formata din patru romane si o nuvela - are macar doua functii majore în istoria literara americana din ultima jumatate de secol. În primul rând, a consolidat pozitia de corifeu al prozei de peste Ocean pentru autorul Vrajitoarelor din Eastwick: Updike (disparut în 2009) este un clasic al literaturii contemporane, primind nenumarate premii si distinctii, de la National Book Award, pâna la Pulitzer. În al doilea rând, romanele amintite - publicate la un deceniu distanta unul fata de celalalt, pe parcursul a cincizeci de ani - ofera o imagine fidela a miscarii fictiunii americane dinspre modernitate catre postmodernitate. Seria „Rabbit” constituie, de aceea, cu virtutile sale estetice numeroase si, desigur, (si) cu putinele ei scaderi (la o privire exigenta, se pot contabiliza si acestea), un crâmpei fundamental din cultura americana actuala, peste care nici un istoric literar serios nu are cum sa treaca. Primul roman al sirului - Rabbit, Run/ Fugi, Rabbit -, aparut în Statele Unite în anul 1960, a fost tiparit la Humanitas în traducerea excelenta a doi profesionisti redutabili - Antoaneta Ralian si George Volceanov. Povestea ne introduce în biografia fictionala a protagonistului (Harry Angstrom - poreclit „Rabbit”/ „Iepure”, datorita abilitatilor lui sportive: eroul a jucat baschet în liceu, câstigând o oarecare popularitate locala în Brewer, Pennsylvania). Existenta sa va fi urmarita, în celelalte volume ale seriei, pe durata a jumatate de veac. Romanul de deschidere se focalizeaza însa doar pe tribulatiile personajului într-un interval de trei luni. Rabbit are douazeci si sase de ani acum si traieste din amintirile apuselor lui succese sportive. Prizonier în mariajul cu Janice (alcoolica si însarcinata), tata deja al unui baietel de doi ani (Nelson), vânzator marunt de articole de bucatarie si etern îndatorat financiar unor socri nemultumiti, el experimenteaza sentimentul de ratare si umilinta, caracteristic barbatului american din prima jumatate a secolului trecut (barbat coplesit de rutina si insignifianta vietii de suburbie). În urma unui impuls spontan, Harry îsi paraseste familia, conducându-si masina spre sud, pe parcursul unei nopti întregi de reverii irationale. În zori, trezit la realitate, Rabbit revine în Brewer, dar nu se întoarce acasa, preferând sa mearga la fostul sau antrenor si, apoi, în apartamentul lui Ruth Leonard, o prostituata instabila emotional, cu care începe o relatie. Drama lui Rabbit ramâne una a înstrainarii, pe fondul unei societati compulsiv consumeriste, tot mai insensibila la nevoile spirituale ale individului. Eroul e un adolescent întârziat, inapt pentru asumarea oricarei responsabilitati si, implicit, pentru intrarea în profilul psiho-moral al adultului. În ciuda faptului ca se întoarce la Janice atunci când ea naste (o fata, Rebecca) - (si) datorita medierilor facute de pastorul episcopalian Eccles -, Rabbit pastreaza o spaima constanta pentru rigorile vietii sociale (chiar numele lui este elocvent - „Angstorm” -, un compus german între „frica” si „impuls”), fugind din nou (a doua sa plecare are consecinte tragice: într-o criza de alcoolism, Janice îsi ucide accidental fetita, înecând-o în cada). Mai mult, aflând ca si Ruth e însarcinata, Harry nu mai reuseste sa ia nici o decizie si dispare simbolic în final (îl revedem, la diferite vârste, în Rabbit Redux - 1971, Rabbit is Rich - 1981, Rabbit at Rest - 1990 si Rabbit Remembered - 2001, fugind si revenind de/la el însusi, într-o tensiune patetica a imposibilitatii de adaptare). Fugi, Rabbit (si toata seria pe care o deschide) reprezinta o parabola a alienarii în universul postindustrial, publicarea sa în româna capatând, înca din 2008, cu un an înaintea mortii scriitorului, o neasteptata legitimitate culturala în contextul prezentului. Codrin Liviu Cutitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
