Pentru luna în curs, propun cititorilor o serie de analize privind evenimentele demografice (natalitatea, mortalitatea, nuptialitatea, divortialitatea) care contribuie la descrierea volumului, structurii si miscarii naturale a populatiei si care prezinta un interes aparte în actualul context pandemic. Profesorul iesean Danut V. Jemna apreciaza ca evenimentul nasterii unui copil este central în studiile demografice deoarece toate celelalte evenimente depind de acesta. Evident, si natalitatea este influentata de o serie de factori sociali, economici, culturali si chiar politici. Sa ne reamintim de efectele politicii pro-nataliste a lui Ceausescu, de Decretul anti-avort de prin anii 60 si efecte sale demografice, sociale si de sanatate pentru femei. Natalitatea se refera la numarul de nascuti-vii într-o anumita perioada de timp, pentru o unitate administrativ-teritoriala. Conform unei definitii data de demograful Mihai Tarca, nasterea-vie înseamna un eveniment demografic de expulzare sau de extragere din corpul mamei a produsului de conceptie, indiferent de procesul de gestatie, care prezinta semne vitale (batai ale inimii, pulsatii ale cordonului ombilical, contractie musculara etc.). Nasterile multiple având ca rezultat doi sau mai multi feti sunt denumite nasteri gemelare, iar fetii sunt gemeni. Datele referitoare la evenimentele demografice sunt înregistrate lunar, cu informatii pentru luna curenta si transmise catre Institutul National de Statistica (INS) la 25 de zile de la sfârsitul lunii de referinta. Prelucrarea acestora se realizeaza în 40 de zile de la sfârsitul lunii de referinta. În numarul nascutilor-vii cu domiciliul sau cu resedinta obisnuita în România sunt inclusi nascutii-vii ai caror mame aveau, la data nasterii, domiciliul sau resedinta obisnuita pentru o perioada de cel putin 12 luni în România. În numarul nascutilor-vii cu resedinta obisnuita în România sunt inclusi nascutii-vii ai caror mame aveau, la data nasterii, resedinta obisnuita pentru o perioada de cel putin 12 luni în România. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), în anul 2020, numarul nascutilor-vii înregistrati la oficiile de stare civila din România a fost de 178.609 nascuti-vii, cel mai mic numar de nascuti-vii din 1930 pâna în prezent. Fata de anul 2019, în 2020 s-au înregistrat cu 24.500 mai putini nascuti-vii. În judetul Iasi, în anul pandemic 2020, s-a înregistrat un numar de 8772 nascuti-vii, în scadere fata de anul anterior, când am avut un numar de 10.607 nascuti-vii. Din cei 8772 de nascutii-vii, 4035 nascuti-vii sunt din mediul urban si 4737 din mediul rural. În general, se nasc mai multi barbati, decât femei. Si în judetul Iasi, în anul 2020, s-au înregistrat 4464 de barbati, cu 158 mai multi decât femei. Rata natalitatii reprezinta numarul de nascuti-vii la 1000 de locuitori. În judetul Iasi, în anul 2020, rata natalitatii a fost de 9,1 nascuti-vii la o mie de locuitori, mai mica cu doua puncte procentuale fata de valoarea din anul anterior. Natalitatea în România este în scadere ca urmare a modificarii stilurilor de viata la tinerii de astazi. Acestia amâna casatoria si decizia de a avea copii deoarece sunt tot mai preocupati de locul de munca, câstiguri, profesie, cariera, petrecerea timpului liber. Întemeierea unei familii, nasterea si cresterea copiilor nu se mai afla printre prioritatile tinerilor. Pâna în 1990, o femeie din România nastea în medie doi copii, fapt care asigura înlocuirea naturala a populatiei. Rata natalitatii pentru anul 1990 a fost de 13,6 nascuti-vii la o mie de locuitori. Dupa 30 de ani, rata natalitatii a scazut dramatic la 8,1 nascuti-vii la o mie de locuitori. Libertatea si democratizarea vietii în România au venit la pachet si cu cresterea avorturilor care afecteaza indiscutabil natalitatea. Un indicator important în analiza natalitatii este vârsta medie a femeii la prima nastere care masoara asa-numitul fenomen de amânare a nasterilor în contextul influentei unor factori economici si sociali specifici modernitatii. Conform INS, în anul 2020, vârsta medie a mamei la nastere a fost egala cu cea din anul 2019 (28,8 ani), iar vârsta medie la prima nastere a fost de 27,5 ani, în usoara scadere fata de anul 2019, când vârsta medie a mamei la prima nastere a fost de 27,6 ani. În mediul rural, vârsta medie a mamei la nastere a fost mai mica, 27,3 ani (25,1 ani la prima nastere), comparativ cu cea din mediul urban unde vârsta medie la nastere a fost de 30,1 ani (29,1 ani la prima nastere). Spre comparatie, în anul 1990, în medie, o femeie avea prima nastere la vârsta de 22,3 ani. Aceasta crestere de cinci ani a vârstei medii a mamei la prima nastere confirma modificarea valorilor, prioritatilor, stilurilor de viata ale tinerilor. În lucrarile de demografie, natalitatea este tratata împreuna cu fertilitatea prin care întelegem numarul de nascuti-vii care revin la 1000 de femei cu vârste cuprinse între 15-49 de ani. Rata fertilitatii reprezinta numarul de nascuti-vii dintr-un an raportat la populatia feminina de 15-49 de ani de la 1 iulie din statistica curenta. În judetul Iasi, rata fertilitatii a fost în anul 2020 de 36,3 nascuti-vii la o mie de femei în vârsta fertila. În anul 1990, rata fertilitatii a fost în judetul nostru de 70,6 nascuti-vii la o mie de femei în vârsta fertila. Comparatia între rata fertilitatii din 2020 vs. 1990 arata un declin puternic si de durata a acestui fenomen demografic. Copiii cu vârste pâna la 18 ani reprezinta segmentul de vârsta cel mai afectat de saracie în România. Datele diseminate recent de Eurostat arata ca 41,5- din copiii români se afla în risc de saracie sau excluziune sociala. Aceasta situatie este explicata si prin veniturile insuficiente ale parintilor/ gospodariei din care provin acesti copii. Peste jumatate (55,3-) din numarul total al nascutilor-vii înregistrati în România au mame salariate, iar 33,5- au mame casnice. Situatia difera mult pe medii de rezidenta. Astfel, în mediul urban, 67,8- din mamele copiilor nascuti în anul 2020 sunt salariate, fata de numai 41,2- în mediul rural, unde ponderea copiilor nascuti de mame casnice este de 48,0- (fata de numai 20,7- în mediul urban). Casatoria si nasterea sunt amânate mai ales în mediul urban deoarece, aici, tinerele femei prefera sa prelungeasca perioada de scolarizare concomitent cu dobândirea experientei în munca. Daca femeile din mediul urban au vârsta medie la prima nastere de 29 de ani, constatam ca aceasta vârsta se asociaza cu finalizarea studiilor universitare si/sau postuniversitare, cu câtiva ani de experienta în munca. La 29 de ani, cu pregatire universitara si un loc de munca relativ stabil, poti accesa un credit de la banca pentru achizitia unei locuinte în rate sau te poti califica pentru o locuinta sociala oferita de primarie, acolo unde exista preocupare pentru sprijinirea tinerilor cu copii. Institutul National de Statistica (2021). Evenimente demografice, Editura INS, Bucuresti. Jemna, D.-V. (2017). Demografia României, Editura Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi. Tarca, M. (1999). Demografie, Editura Economica, Bucuresti. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
