Între 2013 si 2022, soldul investitiilor straine directe din judetul Iasi (ISD) a scazut cu aproape 10-, de la 647 mil. euro în urma cu zece ani la 590 mil. euro anul trecut, dupa cum reiese din raportul publicat recent de Banca Nationala a României (BNR), analizat de „Ziarul de Iasi”. Daca realizam un clasament al judetelor dupa acest indicator pe anul trecut, Iasul se situeaza abia pe locul 19, pe pozitii fruntase fiind Bucuresti (59,14 mld. euro), Ilfov (7,46 mld. euro), Timis (5,24 mld. euro), Prahova (3,29 mld. euro) si Cluj (2,89 mld. euro). Iasul este devansat si de alte judete (cu un sold ISD în 2022 sub un mld. euro) precum Buzau (623 mil. euro), Satu Mare (768 mil. euro), Dolj (788 mil. euro), Maramures (929 mil. euro) si Olt (969 mil. euro). Fata de anul trecut, an post-pandemie, când soldul ISD în judetul Iasi era de 543 mil. euro, se constata totusi o crestere de aproximativ 9- în 2022, însa la nivel national sunt si unele evolutii deosebite, cum este cazul judetului Botosani, cu o crestere a soldului ISD în 2022 de 55- (124 mil. euro) comparativ cu anul 2021 (80 mil. euro). Din raportul BNR observam si ca unele judete care nu stateau foarte bine cu soldul ISD în urma cu 10 ani au înregistrat evolutii spectaculoase: în judetul Maramures, spre exemplu, cresterea soldului ISD este de peste 27 de ori mai mare în anul 2022 fata de anul 2013 (de la 34 mil. euro la 929 mil. euro), pentru Covasna se vede o crestere de peste patru ori (de la 90 mil. euro la 391 mil. euro), iar judetul Satu Mare si-a triplat soldul ISD (de la 236 mil. euro la 768 mil. euro). Pe de alta parte, pentru sapte dintre judete, printre care si Iasi, sunt consemnate de atunci si pâna acum scaderi ale soldului ISD: Calarasi, Dolj, Gorj, Galati, Mehedinti si Vaslui. O analiza a fluxului net de ISD pe sectoare economice (10,03 mld. euro în 2022) arata preferinta investitorilor straini pentru domeniile industrie, comert si intermedieri financiare si asigurari. Din punctul de vedere al structurii soldului total al ISD (107,94 mld. euro în 2022). Pe domenii de activitate, observam ca patru sectoare economice reprezinta peste 87- – industrie: 39,2-, comert: 17,7-, constructii si tranzactii imobiliare: 17,2- si intermedieri financiare si asigurari: 13,2-. Rezultatele din 2023 FDI Confidence Index, raport consultat de „Ziarul de Iasi”, arata ca pentru investitori calitatea infrastructurii reprezinta drept principalul factor care le blocheaza investitiile pe pietele de frontiera, dar si faptul ca investitorii acorda prioritate pietelor cu capacitati tehnologice stabilite. Prof. dr. Liviu-George Maha (FOTO), de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, observa ca judetele mentionate anterior, care au recuperat la capitolul ISD, se afla în Centrul si Vestul României si, cum industriile cele mai reprezentative din punctul de vedere al ISD sunt interesate de accesarea pietei europene, proximitatea granitei de Vest este un avantaj prin prisma costurilor reduse de transport. „Este evident de ce constructia unei autostrazi care sa lege Moldova de Vestul României este esentiala pentru cresterea gradului de atractivitate a acestei regiuni pentru investitorii straini”, spune prof.dr. Liviu-George Maha. Universitarul arata ca este relevant si faptul ca celelalte domenii care domina topul sectoarelor economice din punctul de vedere al soldului ISD sunt corelate cu gradul de dezvoltare al regiunii în care acestea se afla. Cu cât o zona este mai dezvoltata economic, cu atât vor fi mai dezvoltate si domeniile comert, constructii si intermedieri financiare si asigurari. Cum Regiunea Nord-Est este cea mai saraca din România, se explica investitiile mai scazute în aceste domenii. „Pe masura ce puterea de cumparare a populatiei va creste, investitiile în comert vor fi mai mari, iar sectorul imobiliar se va extinde. Pe masura ce activitatea economica se va intensifica, si sectorul financiar va raspunde acestei tendinte prin cresterea investitiilor”, este de parere profesorul iesean. Facând referire la faptul ca Iasul se afla pe lista judetelor care au înregistrat scaderi ale soldului ISD în 2022 comparativ cu 2013, prof. dr. Liviu-George Maha spune ca nu exista un singur factor determinant al acestei evolutii nefavorabile, asa cum e cazul pentru alte judete. „Daca anumite evolutii din sectorul minier si cel energetic pot explica prezenta în lista a judetului Gorj, iar deciziile unor companii straine de a închide operatiunile din România pot justifica situatia din judetul Dolj, nu acelasi lucru se poate spune despre judetul Iasi. În cazul nostru, scaderea este una de aproape 10- si, din pacate, aceasta evolutie se coreleaza cu o dinamica sub media nationala a altor indicatori macroeconomici legati de performanta economica a Regiunii Nord-Est si, în special, a judetului Iasi”, puncteaza profesorul universitar. O explicatie ar putea fi legata de structura economica a regiunii. Din datele centralizate de BNR observam ca 77,3- din soldul total de ISD din industrie se regaseste în industria prelucratoare, dar si ca în ultimii zece ani s-a observat o crestere a gradului de concentrare a acestora în anumite domenii, pentru care Regiunea Nord-Est si, în particular, judetul Iasi nu ofera oportunitati semnificative. „În 2022, industria mijloacelor de transport detine 22,14- din soldul ISD aferent industriei prelucratoare, în conditiile în care ponderea acestei ramuri era de numai 17,87- în 2013. Industria de prelucrare titei, produse chimice, cauciuc si materiale plastice reprezinta 21,07- în 2022, fata de 19,84- în 2013, în timp ce ponderea celorlalte industrii, care ar prezenta un potential mai mare pentru zona noastra, este mult mai mica si a înregistrat scaderi în perioada 2013-2022”, explica profesorul universitar. Acesta spune ca un factor de care trebuie sa mai tinem cont este cel al decalajelor semnificative din punctul de vedere al dezvoltarii dintre municipiul Iasi si restul judetului. La nivelul municipiului Iasi nivelul de trai este mai ridicat si investitiile au atins un anumit nivel, dar situatia este diametral opusa în restul localitatilor din judet. În acelasi timp, companiile straine care au investit în Iasi în ultimii ani sunt specializate în IT si în outsourcing, servicii profesionale prestate altor firme etc., care nu presupun întotdeauna investitii semnificative în spatii si capacitati de productie, echipamente, utilaje sau instalatii. „În general, factorii care genereaza un grad de atractivitate pentru investitorii straini sunt multipli si depind de contextul economic international, sectorul de activitate, nevoile specifice ale companiilor care investesc etc. Putem spune ca exista o concurenta atât la nivel international, între tarile lumii, cât si la nivelul unei tari, între diferite regiuni sau localitati, pentru atragerea cât mai multor investitii straine directe, fiind dovedit impactul pozitiv al acestora din punct de vedere economic si social. Desi proiectele legate de autostrazi depind de administratia centrala, consider ca ar fi necesara o mai mare atentie în coordonarea actiunilor la nivel local si regional pentru cresterea acestui grad de atractivitate a Regiunii Nord-Est si a judetului Iasi, inclusiv din perspectiva directionarii fondurilor europene destinate dezvoltarii regionale. O strategie clara si promovarea avantajelor pe care le ofera aceasta zona, precum si oportunitatile generate de noul context geopolitic vor putea sta la baza inversarii acestui trend si cresterii soldului de investitii straine directe la nivelul Regiunii Nord-Est si a judetului Iasi”, încheie profesorul Maha.
