Antreprenorii se confrunta în ultimii ani cu un deficit urias de forta de munca în tara. A început în domenii precum constructiile, dar astazi s-a extins si în altele de înalta calificare. Nu doar de muncitori duce lipsa România, dar si de 40.000 de ingineri sau 30.000 de IT-isti. Avem una dintre economiile cu cea mai mare crestere din Uniunea Europeana, iar pentru a tine pasul, de la an la an, am început sa importam tot mai multa forta de munca, în special din Asia. În acelasi timp, economia viitorului ne bate la usa si pare ca începem sa pierdem startul. Un exemplu public care a fost dat este acela al specialistilor în domeniul bateriilor, unde Uniunea Europeana are nevoie pâna în 2026 de 800.000. O parte dintre acestia e obligatoriu sa fie si la noi în tara, altfel pierdem orice pretentie de competitivitate. Tot în domeniul energiei, viitorul este al industriei hidrogenului, pentru care, de asemenea, vom avea nevoie de specialisti. Trendurile vor fi impuse, de asemenea, de web 3.0, acolo unde majoritatea job-urilor înca sunt în curs de a fi definite. Transformarile sunt uluitoare, suntem în mijlocul unei noi revolutii industriale si avem nevoie de solutii rapide si durabile! Pâna la viitor însa, asa cum am spus la început, avem o mare problema în prezent. Depopularea României prin emigrare a produs la exportul fortei de munca din tara înspre Vestul Europei. Un fenomen intens dezbatut, dar în legatura cu care nu s-au facut eforturi consistente. Programul Start-Up Nation Diaspora este un exemplu fericit, însa e mult prea putin, iar pentru promovarea acestuia nu s-au facut probabil la timp suficiente eforturi, de vreme ce numarul initial al înscrisilor a fost mic si, pe cale de consecinta, perioada pentru depunerea proiectelor a fost prelungita. Cel mai probabil în urmatorii ani numarul muncitorilor straini în România va continua sa creasca, deoarece avem domenii în care deficitul de forta de munca este urias si nu poate fi acoperit intern. Dar noi, ca stat, avem o datorie importanta în primul rând fata de cetatenii nostri care au fost nevoiti, la un moment dat, sa ia calea Vestului pentru a lucra pe salarii decente. Diferentele de remuneratie între România si Vest continua sa scada, dar pentru a inversa trendul si a-i aduce acasa acum, când economia are atâta nevoie de ei, e nevoie sa fim curajosi. Nu cred în solutii precum Zero taxe pe salariul minim pentru toata lumea, pentru ca asemenea masuri ar încuraja în continuare antreprenorii sa plateasca salarii reale la negru, în vreme ce majoritatea românilor ar ramâne pe cartea de munca strict cu salariul minim, scutit de taxe. Cred însa în solutia scutirii totale de impozite (nu doar pe munca) pe o perioada determinata (de 2 ani) pentru fiecare român care a lucrat în strainatate si revine în tara cu job-ul. Este doar un exemplu de facilitate care trebuie acordata direct românilor care revin acasa, în economia României. De asemenea, orice afacere deschisa în tara de un român cu banii strânsi din munca lor în strainatate trebuie sa beneficieze de un tratament fiscal preferential. Pe modelul marilor acceleratoare de afaceri, statul român, pe baza unui plan de afaceri prezentat, poate sustine cu pâna la 50- investitia initiala, nerambursabil. În paralel, la nivelul învatamântului universitar trebuie sa atragem cât mai multi tineri. România nu pregateste astazi suficienti studenti, statisticile sunt foarte clare în acest sens. Specializarile din învatamântul superior trebuie, de asemenea, corelate cu trendurile de pe piata muncii si introduse asa-numitele micro-specializari în cadrul programelor universitare. Angajatorii cauta astazi anumite aptitudini de la absolventi, nu doar un bagaj informational generalist pe un anumit domeniu. Vremea strategiilor si planurilor pe termen mediu si lung în privinta pietei fortei de munca în România a trecut. Avem nevoie astazi de solutii pentru astazi pentru a da o sansa în plus economiei noastre! Liviu BRATESCU Senator PNL Iasi
