Avem cu totii ochii deschisi si mintea treaza pentru a fi cât se poate de realisti si rezonabili când urmarim ce se întâmpla în economia româneasca, care sunt semnalele pe care le da clasa politica, cum resimte aceste semnale mediul de afaceri si care sunt cifrele care dau un tablou de moment al tuturor acestor preocupari. Banca Nationala a României a publicat luni o serie de cifre care ilustreaza situatia macroeconomica a tarii. Din rapoartele BNR rezulta ca în primele 9 luni ale acestui an investitiile straine directe au scazut cu 42- fata de aceeasi perioada a anului trecut. Daca aceste investitii directe erau de 8,7 miliarde de euro în primele doua treimi ale anului 2022, în aceeasi perioada a acestui an au scazut pâna la 5,06 miliarde de euro. Totodata, mai arata cifrele BNR, numarul firmelor cu capital strain a scazut cu 5,1- daca luam ca referinte aceeasi perioada. Sigur, nu insist, cine vrea mai multe cifre le poate gasi usor în raportarea BNR. Vreau sa subliniez faptul ca nu sunt un alarmist. Nu vin cu aceste cifre ca sa arat cu degetul spre cineva sau sa bag în sperieti si mai mult mediul economic. Nu mai departe decât chiar cu patru zile în urma am fost de acord cu oameni de afaceri reuniti la Iasi într-un eveniment de marca care-si exprimau viziunea optimista asupra conditiilor economice fara precedent în care îsi desfasoara activitatea, comparativ cu vremuri de acum 5 sau 10 ani, nu mai vorbim de acum 15 sau 20 de ani. Cu toate ca sunt optimist si îmi place sa analizez lucrurile în lumina cea mai buna, îmi displace sa neglijez realitatea, si încerc sa fiu atent la cifre si tendinte. Ca nu le dramatizez, este un aspect, dar nu le ignor. Optimismul este bun atâta vreme cât exista constiinta datelor si tendintelor concrete din viata si economia reala. Economia româneasca are nevoie de predictibilitate pentru ca, în cazul în care nu facem asta, iata ce se întâmpla, investitorii straini devin retinuti, iar fluxurile de capital care ar fi trebuit sa alimenteze în continuare activitati economice autohtone, nu mai ajung aici. Este adevarat ca tendinta este una generala, dar daca mai adaugam si noi tot felul de propuneri economice fanteziste sau daca generam certuri între partenerii de guvernare si dam semnalul ca e posibil sa se întâmple orice, atunci este explicabil ca investitorii sunt atenti la miscarile care au loc. Economia e un mediu sensibil care înregistreaza toate declaratiile nesabuite ale unora sau altora si care reactioneaza negativ la un mediu instabil. Motivul pentru care Partidul National Liberal a impus aceste linii rosii peste care nu este bine sa trecem are explicatia în acest fenomen si anume –noi nu ne dorim ca investitorii sa perceapa faptul ca, Guvernul României îi va taxa pe ei pentru a rezolva problemele bugetare. Daca România a câstigat ceva în urma acestei aliante de guvernare, a fost si ideea aceasta de stabilitate politica care s-a regasit în 2022 când investitiile straine au atins cifre spectaculoase. Dar anul acesta ne-am jucat prea mult cu propuneri de cresteri ale taxelor si impozitelor, am deviat în zona cealalta si de la stabilitate, Unii membri ai guvernului au apelat la declaratii politice nesabuite, cu masuri anuntate peste noapte, creând imaginea unui executiv panicat. Iata ca piata si investitorii au raspuns, iar din acest raspuns noi trebuie sa învatam ca nu ne putem juca cu fiscalitatea, azi sa anuntam o taxa, mâine alt impozit si tot asa. Premierul si ministrii trebuie sa caute sa sporeasca veniturile la buget prin investitii, diminuarea cheltuielilor si prin digitalizarea ANAF care sa conduca la cresterea ratei colectarii. Reactiile bruste, masurile pe apucate nu sunt deloc o solutie, ba dimpotriva, ele ne creeaza, asa cum vedem, probleme si mai mari. Avem nevoie de calm si sa gândim de 10 ori înainte sa taiem o data. Nu e foarte complicat, doar trebuie sa fim cerebrali si sa lasam investitorii sa lucreze cu un sistem fiscal predictibil. Restul, de cele mai multe ori, cu rabdare, vine de la sine.
