Personal, înca doua chestiuni mi se par grave. În primul rând, e vorba de concluziile eronate la care a ajuns dl. Grindeanu, Ministrul Transporturilor, dupa doua ore în care s-a vorbit în principal despre ierarhia si prioritizarea autostrazilor transcarpatice: nu exista o concurenta între autostrazile transcarpatice. Fie n-a înteles nimic, fie a fost nevoit sa recurga la un raspuns specific politicienilor. Miercuri, pe 8 decembrie 2021, a avut loc în Palatul Parlamentului din Bucuresti o întâlnire a reprezentantilor asociatiilor civice (Împreuna pentru A8, Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei si Moldova vrea Autostrada) cu presedintele Camerei Deputatilor, ministrul Transporturilor, parlamentari (din PSD, USR, PNL si UDMR) si functionari din Ministerul Transporturilor (MT) si din Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Subiectul întâlnirii a fost situatia autostrazilor Moldovei, în mod special a A8, Ungheni-Iasi-Târgu Neamt-Târgu Mures. Discutiile au durat aproape doua ore. E de remarcat si prezenta unor parlamentari, mai multi din Iasi (PSD, USR si PNL) si câte unul din Neamt si Covasna. Nici nu conteaza daca au fost mânati de dorinta de a scoate din izolare judetele pe care le reprezinta sau daca au fost sedusi de dorinta de a fi vizibili. Mobilul principal ce a stat la baza deplasarii celor trei asociatii pro-dezvoltare a fost noua ierarhizare a autostrazilor, ce ar putea sta la baza prioritizarii executiei lor. Sectorul montan al autostrazii A8, cea mai eficienta legatura a regiunii noastre cu vestul tarii si cu majoritatea teritoriilor europene din centrul, vestul, nordul si sudul continentului, regasindu-se de acum într-o pozitie intermediara între prioritatile relatiilor rutiere viitoare ale României. Buclucul a fost generat de realizarea de catre MT a unui scor ce a (re)ierarhizat proiectele autostrazilor din România. Ce este un scor? Scorurile sunt niste rezultate ale unor constructii aritmetice (atentie, vorbesc de acea ramura a matematicii care se ocupa cu proprietatile elementare ale numerelor rationale), ce au pretentia unor indicatori compoziti. Daca tot am adus vorba, indicatorii compoziti, desi imperfecti atât matematic, cât si din perspectiva oglindirii realitatii economice sau sociale, au o oarecare noima: PIB-ul, IDH-ul, Global Index, diversele initiative Global Cities Index, dar constructia acestor scoruri e departe de a genera indicatori cât de cât credibili. Marea problema a acestor constructii nu consta în fragilitatea aritmeticii din fundal, cât mai ales în subiectivitatea lor; a crea în aceasta maniera indicatori obiectivi e o misiune dificila, daca nu chiar imposibila (!). Din aceasta cauza, ierarhizarea dupa scoruri genereaza frecvent ierarhii injuste si manipulatorii. Sursele principale ale manipularii sunt: alegerea variabilelor si coeficientii de importanta. Imperfectiunea noii ierarhizari Pentru a întelege mai bine în ce consta imperfectiunea unui astfel de tip de „indicator”, sa analizam structura noului scor al autostrazilor aflate în stadiu de proiect. Dintre cele 5 variabile ce alcatuiesc punctajul final, doar doua (Eficienta economica si Reducerea emisiilor de carbon) par a fi indicatori - variabile cuantificabile, ce pornesc de la date înregistrate, verificabile. Dintre aceste doua variabile, Eficienta economica pare a fi cea mai importanta. Însa, punctajul e obtinut prin raportarea doar la costul si lungimea segmentelor de autostrada analizate. Ceilalti 3 indicatori sunt dificil (daca nu chiar imposibil!) de cuantificat (Conectivitatea strategica, Utilizarea duala (prioritatea NATO - MAPN) si Maturitatea pregatirii proiectului). În constructia scorului s-au acordat puncte, într-o maniera absolut aleatorie: 25 de puncte, în cazul primului dintre indicatori enumerati, 15 puncte si 10 puncte pentru Prioritatea 1, respectiv Prioritatea 2, în cazul celui de-al doilea indicator, iar în cazul maturitatii proiectului s-au acordat 5 puncte pentru acele autostrazi ce se afla în stadiul de pregatire al contractului si 0 puncte pentru celelalte. Privind distributia punctajelor, mai observam ceva - inutilitatea variabilei „Conectivitatea strategica”,ce devine redundanta în aceasta constructie, toate segmentele de autostrada primind acelasi punctaj (25). Nu se tine cont nici macar de taxonomia la nivel european a autostrazilor ce apartin retelei TEN-T core, respectiv TEN-T comprehensive. Câteva categorii importante de informatii (cuantificabile!) lipsesc din aceasta constructie ce ierarhizeaza proiectele autostrazilor viitoare. Nimic despre cresterea accesibilitatii spatiale, nimic nici despre dimensiunea bazinelor de clientela deservite, nimic despre importanta acestor tronsoane la diferite niveluri scalare (local, regional, inter-regional si/sau transnational). Din aceasta perspectiva, A8 ar atrage printre cele mai complexe fluxuri, având un bazin de clientela urias. E importanta la toate nivelurile scalare, de la cel local (în proximitatea marilor orase), la cel regional (ce asigura o relatie mai rapida între UAT-urile moldovenesi Iasi - principalul pol de servicii regional) si, în final, la cele inter-regionale si transnationale. Din perspectiva ultimilor categorii de fluxuri, A8 ar pune România pe harta marilor fluxuri continentale, devenind eficienta din perspectiva cresterii accesibilitatii si pentru Republica Moldova, sudul Ucrainei si chiar sudul Rusiei europene. O alta sursa a subiectivitatii indicatorului e reprezentata de coeficientii de importanta. Nu fiecare indicator dintre cei 5 utilizati (va reamintesc, unul inutil!) sunt la fel de importanti în crearea punctajului final. De pilda, eficientei economice i-au fost acordate 35- din acest punctaj, iar ceilalti indicatori participa cu procente între 5 si 25-. Discutabila e toata structura acestui indicator, iar punctele nevralgice au fost aduse în atentia autoritatilor centrale prezente la aceasta sedinta de catre membrii celor trei asociatii. În privinta eficientei economice, de exemplu, pentru sectorul montan al A8 au fost introduse în ierarhia care vizeaza finantarea din POT si asa-zisele capete montane (Târgu Mures-Miercurea Nirajului si Intersectia cu A7 - Leghin), desi acestea urmeaza a fi finantate din PNRR. Acest fapt a dus la depunctarea tronsonului. Multe lucruri negative s-ar mai putea spune despre aceasta noua ierarhizare, dar spatiul acordat scrierii se epuizeaza. Nu pot însa sa nu amintesc despre redenumirea celor trei autostrazi prezente în masterplan cu indicativele A7, A8 si A13. Denumirea de Autostrada Moldovei i-a fost atribuita autostrazii Brasov-Bacau (A13), ce nu are decât câtiva zeci de kilometri pe teritoriul regiunii, A8 a fost redenumita din Autostrada Unirii în Montana, iar Autostrada Moldovei (A7) a fost redenumita Drumul Siretului, denumire incorecta geografic, cel putin pe sectorul Focsani-Bucuresti-Giurgiu. E mai bine sa ne fie bine, decât sa ne fie rau În urma numeroaselor critici, un reprezentant al Ministerului Transporturilor a afirmat ca aceasta ierarhie nu ar fi atât de importanta în prioritizarea autostrazilor si a continuat ca aceste punctaje au fost cerute de catre cei de la Bruxelles, sa avem o ierarhie a proiectelor. Sa înteleg de aici ca noua ierarhizare a fost o simpla fandoseala?! Personal, înca doua chestiuni mi se par grave. În primul rând, e vorba de concluziile eronate la care a ajuns dl. Grindeanu, Ministrul Transporturilor, dupa doua ore în care s-a vorbit în principal despre ierarhia si prioritizarea autostrazilor transcarpatice: nu exista o concurenta între autostrazile transcarpatice. Fie n-a înteles nimic, fie a fost nevoit sa recurga la un raspuns specific politicienilor. Cea de-a doua chestiune e confirmarea lipsei de coeziune regionala a politicienilor moldoveni, ce traiesc dupa 1859, când ni s-a luat libertatea de autoguvernare, doar în bula lor judeteana. Parlamentarii ignoranti din Botosani, Suceava, Vaslui sau Bacau habar nu au ca A8 (care nu e un proiect egoist al Iasului, asa cum se doreste a fi perceput de catre dusmanii proiectului!) va creste substantial accesibilitatea judetelor lor catre zona centrala a Europei. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
