Marina Stoenescu, Bacau: ”Fiica mea are 14 ani si, de aproape un an, i-au aparut niste bubite pe brate, solduri si fese. Pe lânga faptul ca sunt complet inestetice, are momente când o manânca foarte tare, mai ales noaptea, când se pregateste de culcare. În plan emotional, viata ei a fost complet data peste cap, mai ales ca, de câteva luni, s-a atasat mai mult de un coleg de clasa. În vara aceasta, ar fi trebuit sa mearga împreuna într-o tabara, la mare. Ea nu a mai mers, pentru ca spune ca arata groaznic si nu mai iese afara decât cu pantaloni si bluze cu mâneca lunga. În casa, atmosfera este extrem de tensionata, pentru ca ea ba plânge, ba se revolta. Însa la medic nu vrea sa mearga. I-am aratat leziunile medicului de familie si doamna doctor spune ca ar putea fi keratoza pilara, dar nu stie ce ar trebui facut ca sa o ajute. Deoarece ea nu vrea sa mearga la medic, am intrat pe forumuri si persoane care se confrunta cu aceasta problema mi-au spus ca lucrurile se pot agrava în sezonul rece. As vrea sa stiu ce pot face ca o ajut”. Dr. Corneliu Dobre, medic primar dermatolog, Clinica de dermatologie, Spitalul Clinic de Urgente ”Sf. Spiridon”: ”În primul rând, ar trebui sa o convingeti sa mearga la un medic dermatolog. Daca într-adevar este keratoza pilara, ei bine, trebuie sa stiti ca nu este o afectiune care poate pune în pericol viata persoanelor afectate. Cu toate acestea, pielea uscata si umflaturile care apar pe suprafata acesteia pot reprezenta, într-adevar, un motiv de anxietate si de disconfort. Fetele sunt mai expuse decât baietii, dar vestea buna este ca majoritatea adultilor nu mai prezinta keratoza pilara, deoarece ea dispare sau se atenueaza gradual pe masura înaintarii în vârsta. Keratoza pilara este o afectiune cutanata destul de frecventa, mai ales în perioada pubertatii, de obicei confundata cu “cosurile” (foliculita), din cauza aspectului de “piele de gaina”. Vorbim despre o afectiune benigna a pielii care este rezultatul acumularii de keratina, o proteina a parului, în orificiile de iesire a firului de par (ostium folicular) si imediat în afara acestora. Uneori este asociata si o crestere „sub piele” a firului de par. La persoanele diagnosticate cu keratoza pilara se constata ca aceasta proteina blocheaza uneori orificiul de iesire a firului de par, blocându-l temporar. Ca rezultat, se formeaza o mica umflatura peste locul unde ar trebui sa creasca firul de par. Poate fi considerata o varianta temporara de piele normala. Cu cât pielea este mai uscata, cu atât aceasta poate fi mai afectata. Cauza exacta a acumularii de keratina este necunoscuta, dar poate fi asociata cu alte afectiuni ale pielii precum dermatita atopica si unele boli genetice. Este frecvent întâlnita la nivelul bratelor, coapselor, feselor, însa se poate extinde pe antebrate sau gambe, unii copii putând prezenta leziuni chiar si pe obraji. Leziunile pot avea aspectul pielii sau pot fi rosiatice sau violacee. De asemenea, numarul leziunilor variaza de la o persoana la alta. Diagnosticul pentru aceasta afectiune poate fi pus doar în urma unui control clinic realizat de catre un medic dermatolog, deoarece pentru aceasta boala nu este necesara realizarea unor teste sau analize de laborator. Ca si în cazul fiicei dvs, keratoza pilara poate fi însotita de prurit (mâncarime), uscaciune sau modificarea aspectului estetic. Din pacate, desi aceste manifestari sunt deranjante si reprezinta o problema pentru tineri, exista doar tratament simptomatic, însa nu curativ. Este adevarat, cele mai multe persoane se prezinta la consultatie în anotimpul rece, din cauza uscaciunii pielii. Uscaciunea cutanata face keratoza pilara mai vizibila. Exista de obicei, 2 vârfuri ale debutului: înainte de 2 ani si în adolescenta. Persoanele predispuse la aceasta afectiune pot avea în comun una sau mai multe din urmatoarele: rude apropiate care au sau au avut keratoza pilara, astm bronsic, piele uscata, dermatita atopica, exces ponderal (supraponderalitate/obezitate), febra fânului, ihtioza vulgara etc. Pentru perioada aceasta, în care keratoza pilara este vizibila, se recomanda o serie de ingrediente continute în produse cu rol de usoara exfoliere, precum: acid salicilic, acid alfa hidroxi acetic, acid glicolic, acid lactic, în concentratii mici. Daca în cursul usoarei exfolieri apar iritatii, se recomanda hidratarea pielii, apoi eventual se revine la tratament. Tocmai de aceea, este imperios necesar sa tineti legatura cu medicul dermatolog. În concentratia potrivita, ureea si acidul lactic sunt emoliente. Emolientul se aplica dupa fiecare dus sau baie, pe pielea usor umeda, maximum o data pe zi pe zonele afectate de keratoza pilara. Uneori, se apeleaza la un dermatocorticoid pentru calmarea inflamatiei dar numai la recomandarea medicului. Cuvântul de ordine este rabdare. Pacientul trebuie sa foloseasca aceste produse exfoliante 4 -12 saptamâni, apoi sa se prezinte la control, care poate însemna uneori schimbarea tratamentului, putând fi necesare mai multe scheme terapeutice pâna la obtinerea rezultatelor dorite. Tratamentul de întretinere este esential constând în hidratarea pielii. Sub nici un motiv nu vom traumatiza în niciun fel zonele afectate! Ideea suport pentru aceasta afectiune este aceea ca dispare cu timpul, însa, din pacate, nu exista o perioada bine definita în acest sens”.
