În absenta unor relatii teritoriale puternice si profunde între Bacau si Iasi, sau între alte orase ale regiunii, Moldova nu va mai fi decât o geometrie goala, un perimetru ce închide o însiruire de alveole judetene decuplate, un teritoriu relict. Scriam ca un naiv, imediat ce am auzit despre schimbarea ierarhiei autostrazilor din România în Planul Investitional actualizat al Ministerului Transporturilor, schimbare ce a propulsat sectorului transcarpatic Târgu Mures - Târgu Neamt al A8 înaintea A13 (Brasov-Bacau), ca influenta politica a societatii civile ce activeaza la nivel regional are mai multa forta decât cea a politicienilor ale caror interese se consuma doar la un nivelul scalar local si într-o maniera meschina. Mentionez ca aceasta schimbare nu ar fi fost posibila daca ONG-urile pro-autostrada si pro-dezvoltare din Moldova nu ar fi realizat o monitorizare atenta a actiunilor autoritatilor centrale în ceea ce priveste proiectele de autostrada, sau daca nu ar fi existat sutele de pagini ale numeroaselor rapoarte si studii realizate de aceste asociatii, inclusiv o recalculare a punctajelor autostrazilor aflate în proiect. Introducerea acum câtiva ani în ecuatia mobilitatii transcarpatice a proiectului autostrazii Brasov-Bacau a stârnit mare zazanie între doua dintre cele mai importante orase moldovene (Iasi - orasul primat al regiunii si Bacau - al treilea oras, dupa Iasi si Galati), de parca A8, respectiv A13, ar fi doar niste proiecte locale. Conflictul pare cu atât mai profund, cu cât autoritatilor din celelalte judete din Moldova nu se implica, desi si aceste judete au la fel de multa nevoie de o relatie transcarpatica. Mai mult, Suceava propune propria sa alternativa judeteana - Autostrada Nordului, care vine sa complice zâzania provinciala. Politicienii bacauani au creat chiar o naratiune falsa, însusita, din pacate de media locala, dar si de multi bacauani, potrivit careia autostrada Brasov-Bacau ar fi „cardinala” pentru dezvoltarea Bacaului si „cum din vorbe se joaca la ruleta ruseasca viitorul importantului oras moldovean” (un anume Sova, fost Ministru al Transporturilor, cf. radioeasy.ro). Daca va fi construita mai întâi A8, Bacaul nu pierde nimic, ba câstiga în accesibilitate pe acest vector mai mult decât ar câstiga pe vectorul A13. Pe A8 si bacauanii vor ajunge mai rapid si la Cluj, si la Oradea, si la Budapesta, si la Viena, si la Berlin sau la Paris. De ce? Pentru ca itinerarul descris catre aceste orase pe A8 se înscrie pe un vector direct catre vest si nu descrie volute inutile, asa cum se va întâmpla pe varianta A13 (vector sud-vest pâna la Brasov, vest pâna la Timisoara si de abia din orasul banatean se înscrie pe vectorul corect de accesare la ora actuala a majoritatii teritoriilor europene, adica nord-vest). Într-un sistem de autostrazi e mai important ca orasul sa fie pe retea, în proximitatea unui nod autorutier, decât sa fie transformat într-o zona de convergenta a acestora, mai ales când centralitatea în relatiile teritoriale nu este una de prim ordin. Calitatea de zona de convergenta autorutiera nu va aduce Bacaului cine stie ce câstig. Într-un itinerariu descris pe o retea de autostrazi, etapele importante se succed într-o cadenta mai mare, pentru ca avem de-a face cu o frâna a distantei mai redusa. Prezenta pe retea duce la primenirea accesibilitatii, pe când calitatea de nod de retea nu aduce neaparat avantaje teritoriale; Bacaul, o centralitate tertiara la nivelul sistemului urban românesc, se va afla într-o izocrona de aproximativ 1h10min.-1h30min., fata de doua centralitati superioare (Iasul si Brasovul) si la mai putin de 2h30min., în raport cu Bucurestiul. Îndraznesc sa afirm ca, în aceasta noua stare de fapt, Bacaul nu va fi o etapa importanta pe noul sistem rutier, si ca e posibil sa resimta din plin efectul de tunel creat de obicei de o retea mai rapida de circulatie. As semnala un fapt negativ determinat de bretelele de autostrada construite deja în regiunea Moldovei. Bacaul a fost atât de atasat de fenomenul autostrada, încât e foarte posibil ca centura recenta, tangenta cu intravilanul, sa fie o piedica în calea dezvoltarii urbanistice viitoare a orasului. Evolutia studiului de fezabilitate pe A13 ne demonstreaza ca nici aceasta autostrada nu e una ieftina. Conform noilor calcule realizate pâna în prezent, kilometrul de autostrada a ajuns de la 15 mil. euro, la 22 de milioane, existând toate premisele ca pretul sa mai creasca. Coroborând acest fapt cu lipsa de eficienta teritoriala a autostrazii Brasov-Bacau, ce nu va îmbunatati accesibilitatea catre vest nici a Sucevei, nici a Botosaniului si nici macar a vestului judetului Neamt, mai mult ca sigur ar mai trebui înca o autostrada transcarpatica. Daca aceasta nu e A8, Autostrada Nordului ar putea completa lipsa de eficienta a A13 pentru partea de nord a regiunii. Pentru a obtine un cost rezonabil pentru aceasta autostrada, ar fi indicata inserarea pe zonele depresionare. Însa, depresiunile înguste sunt acoperite de intravilanele unor orase si sate importante ca dimensiune demografica si relativ înstarite. Ca urmare, nici aceasta autostrada, ce ar urma sa traverseze mai bine de 130 km în zona montana, nu va fi o investitie ieftina. A8, care prin pozitia sa mediana aduce un câstig important de accesibilitate pentru toate asezarile moldovene, va fi mult mai ieftina, decât alternativele A13 si Autostrada Nordului la un loc. Sunt convins ca lipsa de coeziune teritoriala e vinovata în mare parte de starea de fapt din Moldova, de insuficienta investitiilor, de capacitatea redusa de negociere cu centrul, de incapacitatea regiunii noastre de a genera competitivitate în plan national sau regional european. Politicienii ne îndreapta spre o pista falsa, o concurenta caraghioasa si deloc productiva, care, îmi imaginez eu, de la Bucuresti s-ar rezuma la concurenta dintre Podu Iloaiei si Târgu Frumos, în cazul Iasului, respectiv dintre Comanesti si Moinesti, în cazul Bacaului. În absenta unor relatii teritoriale puternice si profunde între Bacau si Iasi, sau între alte orase ale regiunii, Moldova nu va mai fi decât o geometrie goala, un perimetru ce închide o însiruire de alveole judetene decuplate, un teritoriu relict. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
