Unul dintre cei care au dat cu subsemnatul la DIICOT în dosarele ce graviteaza în jurul primarului Iasului este si un fost angajat al Primariei Iasi. Acesta a povestit în detaliu atmosfera tensionata din institutie în ceea ce priveste urbanismul. Denuntul a fost facut vara trecuta. În declaratia data, denuntatorul spune ca i s-a sugerat ca îsi va pierde locul de munca daca nu îsi pune semnatura pe o autorizatie care nu avea actele în regula. Si asta nu e tot. În acelasi timp, denuntul tradeaza o metoda de lucru la compartimentul de urbanism: controlul unui sef din Primarie asupra unui anumit dosar de urbanism era mentinut prin repartizarea „pe bucati” a sarcinilor, astfel încât nici unul dintre angajati sa nu aiba posibilitatea sa-si faca „o idee de ansamblu” asupra întregului proiect. Iar deplasarile în teren, adesea obligatorii, erau interzise. „Ne era interzis sa ne deplasam la fata locului (unde urma sa se faca o constructie, de exemplu), astfel ca noi nu cunosteam realitatea din teren, luându-ne doar dupa schite”, este unul din aspectele grave sustinute de denuntator. Fostul angajat a admis ca a emis unele acte în neregula, dar a solicitat procurorilor ca, în schimbul denuntului sau, sa beneficieze de o reducere la jumatate a pedepsei în cazul unei condamnari. „Eu nu am avut niciun avantaj din emiterea acestui act, probabil ca altii da”, a spus fostul angajat. Denuntul a fost facut în dosarul „Zoiosu”, cel care priveste blocul ridicat în Sararie de familia lui Ghiocel Asimionesei, iar fostul angajat i-a invocat în declaratie în special pe fostul arhitect-sef Alexandru Mustiata, pe primarul Mihai Chirica si pe fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, toti trei fiind inculpati în ancheta DIICOT. „Se stia când exista un interes pentru o lucrare” Fostul angajat a povestit procurorilor ca, la nivelul serviciului, era cunoscut „când exista un interes pentru o lucrare sau alta” din partea sefilor din Palatul Roznovanu. „Uneori ni se spunea sa grabim treaba. Alteori simteai presiune din alte moduri de manifestare: se cereau actele mai repede, te întrebau des de o lucrare etc.”, spune fostul angajat. Acesta era responsabil cu emiterea de documente precum Planul Urbanistic Zonal, certificate de urbanism si autorizatii de construire - fostul angajat facea verificari si propunea emiterea actelor. În circuitul documentelor mai erau implicati arhitectul-sef Mustiata, dar si serviciul juridic, secretarul municipiului si primarul. „Uneori, când primarul era plecat, lasa hârtiile la semnat la viceprimarul Harabagiu, dar numai când nu erau certati. De multe ori, acestia se certau, iar primarul nu-l mai lasa pe Harabagiu sa semneze hârtii”, descrie fostul angajat atmosfera de la vârful Primariei. Denuntatorul a sustinut ca ar fi avut „interzis” la deplasari în teren, astfel ca nu cunostea „realitatea din teren”, iar emiterea de acte era facuta „dupa schite”. „Activitatea mea era deosebit de riscanta, si întelegeam acest lucru, deoarece se putea întâmpla sa nu am la dispozitie toate actele lamuritoare pentru o anumita zona. De asemenea, ne era interzis sa ne deplasam la fata locului (unde urma sa se faca o constructie, de exemplu), astfel ca noi nu cunosteam realitatea din teren, luându-ne doar dupa schite. De altfel, aceasta activitate era foarte rau împartita, fiecare ocupându-se de o mica parte din documente, astfel încât era imposibil sa îti faci o idee de ansamblu. Daca unul singur gresea un document (o schita, de exemplu, sau o vecinatate), cu intentie sau fara, acesta putea fi de natura sa duca la emiterea unui act neconform”, a mai spus fostul angajat al Primariei Iasi. Însa acesta a sugerat ca singurii care aveau „ideea de ansamblu” erau „arhitectul-sef, primarul, sau viceprimarul, în absenta primarului”. „Puteau cere orice document pentru a se convinge de realitatea actelor sau a situatiei din teren”, adauga denuntatorul. Cum îi implica denuntul pe sefi Denuntatorul face referire în primul rând la speta initiala din dosarul „Zoiosu”: construirea unui bloc de catre familia Asimionesei - care controleaza controversata publicatie „Buna Ziua Iasi” - pe un teren concesionat de la Primarie, desi autorizatia era pentru o pensiune. „În cazul cladirii de pe strada Sararie, apartinând familiei Asimionesei, eu am fost solicitat sa fac doar supraetajarea. Când a ajuns la mine, eu am vazut ca actele nu sunt în regula, deorece prevedea ca acolo este o cladire de apartamente, ceea ce era neconform cu autorizatia, unde scria ca este o pensiune. Am fost atunci abordat de primarul Chirica, acesta spunându-mi sa scriu ca e cladire de apartamente si ca supraetajarea reprezinta birouri. Nu am vrut, i-am aratat actele, i-am cerut proprietarului sa aduca documentatia corecta. Acest fapt s-a întâmplat, iar eu am emis documentatia”, spune denuntatorul. Acesta a adaugat ca era bine cunoscut în Primarie „ce interese mari erau în jurul cladirii lui Asimionesei”. „Toata lumea stia ca acesta a construit apartamente si ca le va vinde”, spune denuntatorul. În cazul Tilici, parte din dosarul „Zoiosu” si care a implicat emiterea unei autorizatii pentru construirea unei case pe un teren din extravilan, denuntatorul îl nominalizeaza pe fostul arhitect-sef Alexandru Mustiata. El spune ca acesta ar fi facut presiuni asupra lui pentru întocmirea documentatiei de autorizare, cu toate ca i-ar fi adus la cunostinta faptul ca nu poate fi construita casa având în vedere ca terenul era în extravilan. Toata aceasta situatie se-întâmpla în contextul în care locuinta era deja edificata. Fostul angajat a admis ca a încheiat acte în neregula, dar a sustinut ca nu a avut vreun beneficiu, ci doar a cedat presiunilor exercitate asupra sa. „Eram într-o situatie disperata. Am cedat, si îmi asum acest lucru” „Doresc sa explic faptul ca eram într-o situatie familiala disperata, iar arhitectul-sef a insinuat ca mi-as putea pierde locul de munca daca nu as scrie autorizatia de constructie. În acel moment, eram singur întretinator de familie, fiul meu era în strainatate, mama mea era paralizata, eu împartindu-mi timpul între profesie si îngrijirea mamei. O perioada, nu am fost de acord sa închei actele, dar în cele din urma am cedat, si îmi asum acest lucru. În realitate, însa, eu nu am avut nici un avantaj din emiterea acestui act, probabil ca altii da”, a mai spus denuntatorul. Despre cealalta speta din dosarul „Zoiosu” - construirea unui bloc cu probleme la cai de acces - fostul angajat spune ca documentatia a fost aprobata dupa mai multe tentative de avizare. „În cele din urma, din ce îmi amintesc, s-au concesionat câteva bucati mici de teren de catre Primarie în favoarea lui Holban (investitorul - n.r.), rezolvându-se atât problema accesului, cât si a distantelor de vecini”, a mai spus denuntatorul. Toti inculpatii din dosarul „Zoiosu” au negat acuzatiile aduse de catre procurorii DIICOT. Ancheta este în curs de finalizare si, conform unor surse judiciare, dosarul ar putea fi trimis în instanta în perioada urmatoare.
