De ce sunt adolescenţii din ce în ce mai violenţi? O analiză a unui specialist de la „Socola” pentru „Ziarul de Iaşi”

Pornind de la cazul de miercuri, 12 iulie, când un tânar de 14 ani a fost înjunghiat pe strada de un coleg mai mare, de 17 ani, care a fost prins ulterior de procurori, „Ziarul de Iasi” a apelat la specialistii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” pentru a întelege de ce sunt în crestere cazurile de violenta în rândul adolescentilor.  Acestia au explicat ca numarul în sine al cazurilor violente raportate nu a crescut în mod deosebit, dar se remarca o amplificare a gradului de violenta si a distribuirii acestora în mediul online. Dr. Bianca Augusta Oroian (FOTO) a încercat sa explice, pentru publicatia noastra, care sunt semnele unui adolescent violent si cum putem sa prevenim din timp unele deviatii de comportament în familiile noastre. Dincolo de problemele genetice, comportamentul violent e învatat, adesea, din familie Procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Iasi l-au retinut pe suspectul principal în înjunghierea tânarului de 14 ani. Acestia spun ca baiatul, mai mare, în vârsta de 17 ani, a acostat victima pe strada, în cartierul Tatarasi, în timp ce se plimba pe strada cu prietena sa. Este cercetat pentru tentativa de omor, fiind internat în momentul de fata la Institutul de Psihiatrie Socola, pentru o expertizare medico-legala cu privire la discernamântul avut în momentul comiterii faptei. Sursele noastre au explicat ca tânarul va fi audiat joia viitoare, pâna atunci urmând a ramâne internat. Dr. Oroian spune ca vorba din popor, „violenta naste violenta”, se aplica si astazi: cel mai des, adolescentii violenti de astazi au avut în copilaria lor un adult violent ca model. „Copilul preia cu usurinta atitudini, emotii si chiar comportament de la adulti. Aceasta agresivitate, când vorbim despre ea, ne referim la actiuni, comportamente menite sa provoace un tip de suferinta, fie ca este fizica sau psihologica. Ele sunt directionate catre propria persoana sau cei din jur si au un spectru larg de comportament, de la agresiune verbala, tipete, insulte, amenintari, pâna la cea fizica, cu acte violente”, a punctat dr. Bianca Augusta Oroian. Aceasta a punctat ca violenta la acea vârsta poate avea si factori biologici, predispozitii genetice sau dezechilibre ale neurotransmitatorilor. Dar adolescentii sunt oricum, spune specialistul, mai sensibili, mai vulnerabili la cresterea testosteronului care poate duce la o crestere si amplificare a agresivitatii. „Conteaza si temperamentul, avem si persoane care au avut, din copilarie, un nivel crescut de impulsivitate, o toleranta redusa la frustrari, care sunt mai iritabili, mai predispusi sa dezvolte un astfel de comportament. Sunt tulburari de personalitate, de conduite, mai avem si abuzul de substante care joaca si el un rol destul de important. Dar subliniez factorii familiei: de multe ori, problemele provin de acasa, de la agresivitatea parentala. Din ce în ce mai multi copii sunt martori sau victime ale unui astfel de comportament în cadrul familiilor si apoi au tendinta de a-l imita”, a completat specialistul. „Adolescentii au nevoie sa fie validati si vazuti” Dincolo de factorii care nu tin integral de controlul copilului si al familiei, medicul atrage atentia asupra importantei crescânde a anturajului, mai ales în contextul în care accesul timpuriu si excesiv la retelele de socializare duce la o nevoie si mai crescuta de validare. Adolescentii au nevoie sa fie validati si vazuti, spune dr. Oroian, iar daca grupul de care apartin normalizeaza comportamente violente, de bullying, insulte sau chiar de agresiune fizica, atunci sistemul unui tânar de valori va fi dat peste cap, indiferent de bagajul de cunostinte cu care se prezinta de acasa. „Nu vor putea sa discearna ce e bine si ce e rau”, explica medicul. Dar cum putem opri acest comportament si când putem sa intervenim? Medicul spune ca niciodata nu este prea târziu, chiar la 21 de ani sunt tineri cu care lucreaza la spital care învata sa-si tina impulsurile sub frâu. Dar trebuie început cât mai devreme, în mod optim cu o relatie în familie bazata pe sinceritate, onestitate, astfel încât copilul, când are o problema, sa mearga la parinte si sa caute amândoi solutii, nu sa se ascunda. „Parintele trebuie sa urmareasca când aude ca copilul s-a implicat în diverse altercatii fizice cu colegi sau prieteni, când devine mai agresiv verbal, când i se schimba limbajul, când apeleaza mai des la insulte, amenintari sau jigniri. Inclusiv cruzimea fata de animale este un semn important ca este o problema sau ca poate aparea una. Când este mai putin empatic, mai indiferent fata de starea de bine, când refuza sa respecte regulile sau sa urmeze instructiuni sau sa tina cont de o autoritate”, a precizat dr. Bianca Augusta Oroian. În ce conditii ajung copiii la „Socola” La Institutul de Psihiatrie Socola ajung multe cazuri de astfel de tineri, în primul rând fiind vorba de copii institutionalizati, care provin din familii dezorganizate si la care probleme de comportament pot aparea mai des. Dar în rest vin copii din familii în care, de regula, s-a remarcat o schimbare de comportament. De cele mai multe ori a fost semnalata de la scoala, de educator, învatator, diriginte sau unul dintre profesori. Copiii sunt evaluati, iar cel mai des se apeleaza la metode de consiliere psihologica, în functie de problemele identificate. „La consultul facut se observa daca e un început de tulburare de sanatate mintala, daca sunt dificultati de acomodare. Exista si tratamente medicamentoase care pot fi folosite, totul tine de gravitatea acestei tulburari, daca interfereaza cu activitatea de zi cu zi în mediul scolar, familiar. Apoi sunt important de observat tulburari ale somnului. Daca sunt copii care adorm târziu, nu se odihnesc bine, au cosmaruri sau treziri frecvente pot aparea probleme. Nu la o noapte sau doua, dar când sunt stari care tin si saptamâni, pot fi probele serioase”, a conchis medicul. 


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi