Mii de inculpati ar putea scapa de dosarele penale prin prescrierea faptelor dupa ce Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ) a pronuntat o decizie privind prescriptia speciala.Multe voci spun ca aceasta decizie reuseste sa îndeplineasca ceea ce a încercat faimoasa OUG 13 în 2017, atunci când mii de oameni au protestat în toata tara. Desi decizia de marti, 25 octombrie, a fost comparata cu faimoasa OUG 13, atunci când mii de oameni din toata tara au protestat împotriva modificarilor din justitie, de aceasta data societatea civila nu s-a mai sesizat. Conform sociologilor contactati de Ziare.com, motivele sunt multiple.Ce s-a modificat martiCompletul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casatie si Justitie a hotarât marti, 25 octombrie, ca decizia CCR privind prescriptia se aplica retroactiv. Astfel, prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale sunt neconstitutionale.Anterior, pe 26 mai, CCR declarase neconstitutional un articol din Codul penal care permitea procurorilor sa întrerupa cursul prescriptiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat ca, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescriptiei penale. Concret, decizia de marti afecteaza din start mii de dosare aflate pe rolul instantelor sau la parchete iar inculpatii vor scapa de condamnare sau acuzatii, ca urmare a prescrierii faptelor.În ciuda asemanarii acestei decizii cu faimoasa OUG 13 din 2017, românii nu au mai iesit pe strazi sa protesteze. Contactat sa comenteze motivele pentru pare ca a disparut apetitul pentru proteste al românilor, sociologul Alfred Bulai a notat ca în tara noastra n-au existat niciodata manifestari împotriva justitiei si ca majoritatea au fost împotriva unui partid ori a unui personaj politic.„Suntem într-o alta situatie. Manifestatii au loc când trebuie, nu când nu trebuie. Nu sunt ele atât de spontane. Pe de alta parte, majoritatea miscarilor au fost împotriva PSD sau a unor personaje care au cumulat multe elemente negative, cum a fost PD-ul, dar mai ales Traian Basescu, în partea a doua a mandatului. Apoi, împotriva justitiei, n-au fost vreodata manifestari în România. În general, e un respect destul de mare pentru acest domeniu”, a precizat sociologul. Ce era diferit în 201 7Întrebat cu ce se diferentiaza decizia de marti a ÎCCJ fata de OUG 13 dat de catre guvernul Grindeanu în anul 2017, Alfred Bulai subliniaza ca atunci existau mai multe fete împotriva cui sa protestezi, în timp ce în cazul de fata situatia este mai abstracta.„În timpul OUG 13 Executivul era condus de Sorin Grindeanu al guvernului PSD, pus de domnul Dragnea, adica erau personalizate, aveau o fata. Pe de alta parte, deciziile oricarui guvern sunt foarte contestabile în spatiul public. Mereu va contesta cineva ce face guvernul. Contestarile fata de sentintele din justitie sunt insignifiante fata de cele de la guvern. Nu va puteti astepta la reactii senzationale împotriva unei hotarâri care este luata de o entitate juridica cum este CCR”, a explicat acesta. Mai mult, sociologul arata ca acum este o situatie diferita fata de 2017 si ca nu exista beneficiari notabili, ca acestia au trecut deja prin puscarie.„Mai luati în vedere un lucru. Si acum daca ar fi iesit Dragnea cu o astfel de legislatie, n-ar fi fost mare brânza. Vedeti, e o situatie diferita. Dragnea si o parte din cei din PSD urmau eventual sa fi posibil scapat de pedeapsa, pe când acum cei dintre cei care ar putea sa scape, ma refer la persoane publice, sunt în puscarie. Adica cumva au platit, sunt deja victime. Nu mai exista acelasi entuziasm”. Mai mult, pe ziare.com
