Lumea medicala pare a fi din ce în ce mai îngrijorata, ca urmare a faptului ca superbacteriile par a fi din ce în ce mai greu de controlat. În aceasta poveste tot mai greu de gestionat se pare ca avem cu totii o vina, în contextul în care accesul la antibiotice si folosirea lor fara discernamânt este relativ facil. Practic, ce sunt superbacteriile? Superbacteriile sunt germeni care au deveni rezistenti la medicamentele care ar trebui sa le distruga. Aceste bacterii, dar si ciupercile rezistente la medicamente, sunt greu de controlat si de tratat, provocând numeroase complicatii. Antibioticele sunt o clasa vitala de medicamente care ajuta la salvarea multor vieti. Acestea trateaza o mare varietate de infectii, de la cele mai usoare, precum cele ale tractului urinar, pâna la cele mai grave si care pot pune viata în pericol. Cu toate acestea, cresterea recenta a frecventei superbacteriilor se refera din ce în ce mai mult la utilizarea excesiva de antibiotice, ceea ce contribuie la rezistenta la aceste medicamente. ”În primul rând, nu trebuie sa uitam ca urmare a descoperirii lor, antibioticele au salvat viata cel putin a unei jumatati din populatia globului, daca nu chiar mai mult. Dar, în acelasi timp, acestea nu reprezinta un panaceu universal si nu trebuie folosite irational. Este clar ca exista un abuz de antibiotice, iar acesta este dat de înca libertatea de prescriptie a acestor medicamente. În România înca exista situatii în care poti lua câteva tablete de antibiotic de la farmacie fara reteta. În Vest nu exista asa ceva”, a explicat în mai multe rânduri Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgente ”Sf. Spiridon”. Superbacteriile reprezinta o prioritate critica pentru ca de multe ori infectiile cu astfel de patogeni sunt mortale. OMS a publicat raportul, care este unul îngrijorator. Dezvoltarea de noi tratamente antibacteriene este inadecvata pentru a aborda amenintarea tot mai mare a rezistentei la antibiotice, se mentioneaza în raportul anual al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Raportul din 2021 descrie conduita clinica si preclinica antibacteriana ca fiind stagnanta si departe de a satisface nevoile globale. Din 2017, au fost aprobate doar 12 antibiotice, dintre care 10 apartin claselor existente cu mecanisme stabilite de rezistenta la antimicrobiene (RAM). "Exista un decalaj major în descoperirea tratamentelor antibacteriene si, cu atât mai mult, în descoperirea tratamentelor inovatoare. Acest lucru reprezinta o provocare serioasa pentru depasirea pandemiei în crestere a rezistentei la antimicrobiene si ne face pe fiecare dintre noi din ce în ce mai vulnerabili la infectii bacteriene, inclusiv la cele mai simple infectii", a declarat dr. Hanan Balkhy, directorul general adjunct al OMS pentru RAM. Doar 27 de noi antibiotice în 2021 Potrivit analizelor anuale ale OMS, în 2021 au existat doar 27 de antibiotice noi în dezvoltarea clinica împotriva agentilor patogeni prioritari, în scadere de la 31 de produse în 2017. În stadiul preclinic - înainte de începerea studiilor clinice - numarul de produse a ramas relativ constant în ultimii 3 ani. În sens mai larg, raportul descrie faptul ca, dintre cei 77 de agenti antibacterieni în dezvoltarea clinica, 45 sunt molecule mici "traditionale" cu actiune directa, iar 32 sunt agenti "netraditionali". Exemple de acestea din urma sunt anticorpii monoclonali si bacteriofagii, care sunt virusi care pot distruge bacteriile. Deoarece antibioticele au acum o durata de viata limitata înainte de aparitia rezistentei la medicamente, abordarile netraditionale ofera noi oportunitati de a aborda infectiile cauzate de bacteriile rezistente la antimicrobiene din diferite unghiuri, deoarece acestea pot fi utilizate complementar si asociat sau ca alternative la terapiile stabilite. Barierele în calea dezvoltarii de noi produse includ calea lunga de aprobare, costurile ridicate si ratele scazute de succes. În prezent, este nevoie de aproximativ 10-15 ani pentru a progresa un candidat antibiotic de la preclinic la etapele clinice. Pentru antibioticele din clasele existente, în medie, doar unul din fiecare 15 medicamente în dezvoltarea preclinica va ajunge la pacienti. Pentru noile clase de antibiotice, doar unul din 30 de candidati va ajunge la pacienti. Dintre cele 27 de antibiotice din spatiul clinic care abordeaza agentii patogeni prioritari, doar sase îndeplinesc cel putin unul dintre criteriile OMS pentru inovare. Lipsa inovarii submineaza rapid eficacitatea numarului limitat de antibiotice noi care ajung pe piata. În medie, rezistenta este raportata la majoritatea agentilor noi, la 2-3 ani dupa intrarea pe piata. "Timpul se scurge pentru a depasi rezistenta antimicrobiana, ritmul si succesul inovarii sunt cu mult sub ceea ce avem nevoie pentru a asigura câstigurile medicinei moderne împotriva conditiilor vechi, dar devastatoare, cum ar fi sepsisul neonatal", a declarat dr. Haileyesus Getahun, directorul OMS pentru coordonarea globala a RAM. Aproximativ 30- dintre nou-nascutii cu sepsis mor din cauza infectiilor bacteriene rezistente la antibioticele de prima linie. ”Înainte, ca sa fie acoperiti, chirurgii dadeau antibiotice, ca sa se evite riscul de contaminare al bolnavului, pentru ca era vorba de o interventie invaziva. Acum s-au schimbat protocoalele si se da antibiotic numai în anumite situatii, foarte bine definite. Ce vreau eu sa subliniez este faptul ca oamenii nu mor pentru ca iau antibiotice ci pentru ca nu mai exista antibiotice pentru germeni care au devenit tot mai rezistenti. Uneori, ma întreb daca nu cumva acesti germeni sunt mai destepti decât noi”, a concluzionat Prof. Dr. Eugen Târcoveanu.
