Cum EFOR va monitoriza alegerile din 2024 în România, atât în ce priveste mecanica electorala propriu-zisa cât si cheltuielile partidelor si temele de propaganda, online si offline, prezint mai jos o scurta analiza a permutarilor pe care le-au avut sau le au în vedere partidele din coalitia de guvernare (care include neoficial, surpriza-surpriza, si UDMR), în joaca lor cu calendarul alegerilor. Au rezultat cele patru scenarii din figura, toate nerealiste pentru 2024. Solutia normala este ca PSD – dar mai ales disperatul PNL – sa lase în pace calendarul electoral si sa se ocupe de guvernare. Scenariul 0: toate patru alegerile separate, fiecare la data prevazuta Avantaje: S-a pastra aranjamentul democratic si institutional existent, fara improvizatii si schimbarea regulilor cu patru luni înainte de alegeri. Modificarile în cadrul electoral cu mai putin de 12 luni înainte de scrutin nu sunt legitime daca nu îndreapta scapari sau creaza un cadru care sa largeasca drepturile electorale – ci dimpotriva, bulibasesc si complica lucrurile fara un motiv obiectiv. Mai multe despre asta în raportul EFOR de luna trecuta. Se respecta Decizia CCR 51/2012 care arata ca procedurile electorale trebuie sa nu restrânga dreptul unei persoane de a participa în alegeri (locale, nationale, europene); evident, orice comasare restrânge automat acest drept. Dezavantaje: Liderii PNL citeaza “o evaluare a Ministerului de Finante” care ar estima costurile celor patru tipuri de alegeri (cu cinci runde) la 3.8 miliarde lei (770 mil Euro). Nimeni nu a vazut însa vreun document scris asumat de MoF pentru aceste calcule si vreo detaliere cât de sumara a costurilor, pentru a sti cum s-a ajuns la aceasta suma enorma. De asemenea, nu avem simulari pe scenarii ca cele din figura ca sa stim cu cât s-ar reduce costurile în fiecare varianta si sa luam o decizie în cunostinta de cauza. Cel mai probabil, un asemenea document ca cel invocat de PNL nu exista si avem de-a face doar cu declaratii de partid care vor ramâne, ca multe alte discutii românesti de policy lipsite de profesionalism, în zona folclorului politic oral. Riscul prezentei scazute la vot. Acesta ar fi unul evident daca alegerile s-ar desfasura în ordine inversa, cu prezidentialele întâi si europenele la urma. Dar cum alegerile pentru PE sunt primele (interes mare din partea partidelor ca test electoral), apoi vin localele care au propria lor logica si implica actori la nivelul de baza al administratiei cu interes direct, iar abia apoi sunt prezidentialele, puternic personalizate si care implica diaspora, secventa presupune cel mai mic risc dintre toate în ce priveste participarea. Singurele vulnerabile la lipsa de interes a publicului ramân alegerile parlamentare (dar care sunt cele mai interesante pentru partide); pentru asta vezi mai jos scenariile C si D. Scenariul A Avantajeaza partidele mari si cu multi primari, care vor trage si pentru PE. Se spune ca vor dezavantaja extremistii pentru PE, pentru ca ei nu au primari care sa traga în plan local. Dar pe de alta parte functioneaza si logica inversa: vor propulsa mai multi extremisti în administratia locala, pentru ca propaganda lor vizibila la nivel national în campania pentru PE îi va ajuta pe candidatii extremisti la primarii si consilii. Daca va prevala efectul (1) sau (2) e imposibil de spus dinainte; o vom constata din analiza post-alegeri. Având în vedere ca mai sunt doar patru luni pâna la intervalul 6-9 iunie când trebuie sa se tina alegerile europene, stabilirea alegerilor locale cu atât de putin timp în avans va dezavantaja votantii care nu au documentele de resedinta finalizate. Se complica mult organizarea scrutinului, pentru ca exista reguli diferite de functionare pentru birourile electorale ale sectiilor de votare, care se formeaza dupa alte criterii, la locale si europene. E foarte posibil ca aducerea alegerilor locale în luna iunie sa fie oricum ilegala, pentru ca mandatele locale se preiau în 20 de zile de la validarea alegerilor iar conditiile de prelungire ale mandatelor actualilor primari si consilieri sunt restrictive, tinând cumva de situatii de forta majora (cum a fost în 2020 la pandemie). Or, în 2024 nu exista nici un motiv obiectiv pentru asa ceva, ci doar vointa politica a unei majoritati. Cu alte cuvinte, nu poti avea dupa luna iunie primari în functie cu mandat prelungit (ilegal) si al set de primari alesi care asteapta sa preia mandatul dupa trei luni (tot ilegal). Continuarea, pe contributors.ro
