Datoria publica la nivel global a crescut la un nivel record de 92.000 de miliarde de dolari în 2022, pe masura ce guvernele s-au împrumutat pentru a contracara crizele, cum ar fi pandemia de Covid-19, povara fiind resimtita acut de tarile în curs de dezvoltare, se arata într-un raport al Natiunilor Unite, citat de Reuters. Datoria interna si cea externa la nivel mondial au crescut de peste cinci ori în ultimele doua decenii, depasind rata cresterii economice, produsul intern brut triplându-se doar din 2002, potrivit raportului de miercuri, publicat în perioada premergatoare reuniunii ministrilor de finante si guvernatorilor bancilor centrale din G20 din perioada 14-18 iulie. ”Pietele pot parea ca nu sufera – înca. Dar oamenii o fac. Unele dintre cele mai sarace tari din lume sunt fortate sa aleaga între a-si plati datoria sau a-si servi oamenii”, a declarat reporterilor secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Tarile în curs de dezvoltare datoreaza aproape 30- din datoria publica globala, din care 70- este reprezentata de China, India si Brazilia. Cincizeci si noua de tari în curs de dezvoltare se confrunta cu un raport datorie/PIB de peste 60- - un prag care indica niveluri ridicate ale datoriei. ”Datoria s-a transformat într-o povara substantiala pentru tarile în curs de dezvoltare din cauza accesului limitat la finantare, a costurilor în crestere ale împrumuturilor, a devalorizarii monedei si a cresterii lente”, a adaugat raportul ONU. Mai mult, arhitectura financiara internationala a facut accesul la finantare pentru tarile în curs de dezvoltare sa fie atât inadecvat, cât si costisitor, a spus ONU, aratând ca platile nete ale datoriilor cu dobânzi depasesc 10- din venituri pentru 50 de economii emergente din întreaga lume. ”În Africa, suma cheltuita pentru platile dobânzilor este mai mare decât cheltuielile fie pentru educatie, fie pentru sanatate. Tarile se confrunta cu alegerea imposibila de a-si achita datoriile sau de a-si servi oamenii”, a constatat raportul, cu 3,3 miliarde de oameni care traiesc în tari care cheltuie mai mult pentru plata datoriilor decât pentru sanatate sau educatie. Creditorii privati, cum ar fi detinatorii de obligatiuni si bancile, reprezinta 62- din datoria publica externa totala a tarilor în curs de dezvoltare. În Africa, aceasta participare a creditorilor a crescut de la 30- în 2010 la 44- în 2021, în timp ce America Latina are cea mai mare proportie de creditori privati care detin datorii publice externe pentru orice regiune, la 74-. Organizatia Natiunilor Unite a spus ca creditorii multilaterali ar trebui sa-si extinda finantarea, cu masuri precum suspendarea temporara a suprataxelor din Fondul Monetar International (FMI) - comisioane percepute debitorilor care folosesc în mod extensiv liniile de credit - si acces sporit la finantare pentru tarile aflate în dificultate. Un mecanism de rezolvare a datoriilor este, de asemenea, necesar ”pentru a aborda progresul lent al Cadrului comun G20”, au spus autorii, fara a oferi alte detalii despre cum ar trebui sa functioneze acest mecanism. Cadrul de tratare a datoriilor a fost adoptat de Grupul celor 20 de economii majore si creditori oficiali în octombrie 2020 si îsi propune sa includa membrii care nu fac parte din Clubul de la Paris, cum ar fi China, în reducerea datoriilor.
