România risca noi sanctiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arata datele unui raport al Curtii de Conturi care a facut, în anul 2022, un audit pe aceasta tema. Raportul, publicat vineri, mai releva ca România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deseuri neconforme si a suportat toate costurile din bugetul national. De asemenea, pentru ca nu colecteaza selectiv si nu recicleaza suficient plastic, România plateste anual o taxa consistenta. Curtea de Conturi anunta, joi, ca a desfasurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orase", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, Administratia Nationala pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, Administratia Fondului pentru Mediu, sapte unitati administrativ-teritoriale judetene si locale (Arges, Bihor, Brasov, Constanta, Iasi, Neamt si Municipiul Bucuresti) si Agentii judetene pentru protectia mediului. ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declansare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deseuri din marile orase si identificarea factorilor care amplifica conditiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autoritatile administratiei centrale si locale au actionat insuficient si au monitorizat deficitar activitatea de management al deseurilor, astfel ca România risca noi sanctiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectarii în amestec, a nesortarii si netratarii corespunzatoare a deseurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Sursa citata a precizat ca, desi în decursul timpului au existat posibilitati de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deseurilor (SMID), ”autoritatile locale nu au reusit construirea unui astfel de sistem în toate judetele”. ”Uniunea Europeana a finantat, prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activitati de închidere a depozitelor neconforme, însa Administratia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finantare respectiv si, astfel, s-a ajuns la situatia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arata Curtea de Conturi. Potrivit institutiei, în prezent, administratorii depozitelor de deseuri au obligatia de constituire a fondului pentru închidere si urmarire postînchidere, însa legislatia nu stabileste un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectarii acestei obligatii, sanctiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel ca pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deseurilor sunt functionale în mai putin de o treime (29-) din unitatile administrativ-teritoriale evaluate (judetele Arges, Bihor), majoritatea (71-) neavând înca un sistem integrat de management al deseurilor (Brasov, Municipiul Bucuresti, Constanta, Iasi, Neamt). Mai mult, structurile de tratare si sortare a deseurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantitati semnificative de deseuri care nu au fost supuse operatiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arata în raportul Curtii de Conturi. Institutia precizeaza ca tintele prevazute în planul de gestionare a deseurilor nu au fost atinse, în principal pentru ca nu s-a implementat colectarea separata. ”Colectarea din poarta în poarta nu este înca implementata integral, iar în orase, în zonele de blocuri, se colecteaza preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deseurilor este insuficienta, iar tratarea mecano-biologica nu se realizeaza. În ceea ce priveste modul de reglementare a aplicarii unor instrumente de mediu la nivel national, s-a constatat ca autoritatea publica centrala în domeniul protectiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare platii cotei de apel pe care statul român o datoreaza UE pentru deseurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arata în Raport. Potrivit acestuia, desi Uniunea Europeana a instituit statelor membre obligatia de gestionare a întregii cantitati de plastic pusa în piata, România si-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5- din cantitatea de deseuri din plastic pusa pe piata. ”Statul român a impus operatorilor economici obligatia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferentei de 77,5- din cantitatea de deseuri de plastic nu revine nimanui. Întrucât Uniunea Europeana impune statelor membre plata unei contributii de 0,8 euro/kg de deseuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinta este ca statul român este obligat la plata anuala a acestei cote de apel”, se mai arata în documentul citat. Echipa de audit a formulat recomandari de remediere pentru fiecare deficienta constatata, atât la nivelul structurilor de mediu, cât si la nivelul autoritatilor publice locale evaluate, privind: îmbunatatirea infrastructurii necesare unui management eficient al deseurilor; cresterea gradului de colectare separata a deseurilor; introducerea indicatorilor de performanta ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate; îmbunatatirea monitorizarii pe care trebuie sa o realizeze autoritatile statului asupra managementului deseurilor; cresterea gradului de tratare a deseurilor înaintea depozitarii; cresterea gradului de sanctionare a persoanelor juridice care nu-si îndeplinesc obligatiile de mediu. Curtea de Conturi precizeaza ca, ptrivit Directivelor Europene privind deseurile, statele membre trebuie sa recupereze si sa elimine deseurile într-un mod care sa nu puna în pericol sanatatea umana si mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor. În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunta, de fapt, iminenta unei proceduri de infringement.
