Detalii în premiera, facute publice ieri la Iasi, despre noile schimbari anuntate în învatamânt, schimbari care au bulversat deja cancelariile, dar si pe elevi sau parinti. Ministrul Educatiei, Sorin Cîmpeanu, prezent la Iasi pentru reuniunea Consiliului National al Rectorilor, organizata de Universitatea Tehnica, a prezentat într-o ampla conferinta de presa principalele discutii pe care le vor purta în acest weekend cei 75 de rectori de la universitatile membre ale CNR alaturi de reprezentantii Ministerului Educatiei si celui al Cercetarii. De asemenea, ministrul Cîmpeanu a raspuns si la o serie de întrebari legate de situatia învatamântului preuniversitar, legate de finantarile scolilor, dar si despre ce implica schimbarea radicala a structurii anului scolar si cum intentioneaza sa reduca diferentele materiale dintre scolile din rural si urban. În deschiderea conferintei de presa de ieri, care a avut loc în una din salile de conferinta de la Palas Mall, a luat cuvântul rectorul Politehnicii iesene, prof.dr.ing. Dan Cascaval, cel care este si presedinte interimar la Consiliului National al Rectorilor, dar si rector al institutiei gazda, care a vorbit despre împortanta reuniunii de la Iasi si despre cei care vor participa la aceste întrevederi. „În aceste zile, Iasul a devenit centrul educatiei din România... Consistenta acestei reuniuni este data de prezenta domnului ministru Sorin Cîmpeanu, de prezenta consilierului prezidential Ligia Deca, a secretarilor de stat din cele doua ministere si de participarea, înca în sistemul online, a domnului ministru Ioan-Maricel Bolos, ministrul Cercetarii”, a explicat rectorul Politehnicii. Apoi, ministrul Educatiei a prezentat agenda întâlnirii din acest weekend, ce cuprinde numeroase teme de interes pentru învatamântul românesc, atentia fiind concentrata în special pe învatamântul superior. Ministrul a vorbit însa si despre mai multe teme legate de învatamântul preuniversitar, de la finantarea acestuia, de modernizarea tuturor scolilor, dar si despre modificarile care vor aparea în viitorul an scolar legate de structura anului si de viitoare modificari ale curriculei. Un prim aspect prezentat a fost legat de posibilitatea universitatilor de a beneficia de contracte de dezvoltare a infrastructurii. „Sunt patru universitati românesti care beneficiaza deja de contracte de finantare de dezvoltare a infrastructurii în valoare de 100 de milioane de euro în total”, a subliniat ministrul, cele patru institutii fiind din Bucuresti, respectiv din Cluj. „S-a extins oportunitatea finantarii pentru alte patru sau cinci universitati, acestea urmând sa fie finantate în runda urmatoare. Este vorba de o finantare care se face în conditii foarte avantajoase, cu o dobânda de un nivel foarte redus si fara alte conditii pe care orice alta banca le pune. Acest lucru va putea sustine dezvoltarea universitatilor românesti”, a completat Cîmpeanu. Ministrul a vorbit si despre finantarea prin PNRR, de care beneficiaza universitatile, si despre posibilitatea de suplimentare a banilor primiti în cazul unor proiecte mai ample, dar si despre o propunere a Bancii Modiale de Investitii, prin Agentia de credite si burse, si despre faptul ca studentii ar putea beneficia pe viitor de credite, pâna în prezent fiind acordate doar burse. Potrivit ministrului, pâna în prezent nu se puteau acorda în lipsa unor garantii bancare. O noua OUG ce va aduce schimbari radicale Un alt punct de discutie a vizat o Ordonanta de urgenta, cu patru puncte, care vizeaza atât învatamântul preuniversitar, dar si cel universitar. Astfel, potrivit ministrului, prima schimbare pentru mediul universitar vizeaza posibilitatea ca universitatile sa poata desfasura începând de anul viitor cursuri online. Practic, prin aceasta Ordonanta, se redefineste forma de învatamânt cu frecventa, urmând ca, în urma analizarii de catre ARACIS, sa se strabileasca, în functie de domeniile de studii, în ce procent si modalitate se vor putea realiza cursuri si activitati în mediul online. Schimbarile vor putea avea loc în universitati din aceasta toamna. De asemenea, ordonanta prevede, în urma solicitarii facute de catre universitatile de Arte, ca pregatirea în domeniul Artelele spectacolului sa dureze patru ani, nu trei ca pâna în prezent. În preuniversitar, un prim punct prevede extinderea posibilitatii înmatricularii elevilor din Ucraina peste numarul maxim de elevi din clasa. Astfel, nu se reduc sansele elevilor români si ofera si posibilitatea integrarii copiilor care au fugit din calea conflictului din Ucraina. Cel de-al doilea punct vizeaza acreditarea unitatilor de învatamânt preuniversitar, scolile si liceele având posibilitatea sa realizeze aceste acreditari pâna în vara lui 2023, acreditare care se face de catre ARACIP. La Iasi se discuta în aceste zile si despre posibilitatea extinderii autonomiei universitare, ministrul subliniind ca acesta este un „moment unic” pentru învatamânt. „Este un lucru general acceptat ca universitatile sunt si trebuie sa îsi consolideze rolul de motor al dezvoltarii regionale si nationale. Obiectivele care stau fata universitatilor sunt multiple si pentru asta au nevoie de o extindere a autonomiei universitare, inclusiv din prespectiva financiara”, a explicat Cîmpeanu. Acesta a vorbit, ca exemplu, despre posibilitatea obtinerii de diplome duble. Practic, universitatile care au acreditate doua domenii sa nu mai fie nevoita sa obtina acreditari pentru o specializare dubla. Astfel, daca exista acreditare pentru Istorie si Geografie, universitatile sa poata realiza o specializare dubla, care include ambele domenii. Noua structura a anului scolar, explicata Ministrul a vorbit si despre modicarile aduse structurii anului scolar si despre scoaterea necesitatii tezelor. Acesta a explicat faptul ca tezele nu au relevanta deoarece, conform ultimelor testari, peste 60- dintre elevi au obtinut peste 8,5. Astfel, ministrul a explicat ca noile testari vor fi capabile sa stabileasca, într-un mod uniform si obiectiv, atât nivelul la care se afla elevii la început de an scolar, dar si achizitiile din timpul anului. În ceea ce priveste modificarile structurii anului, ministrul a subliniat ca urmeaza sa fie analizate si publicate modificarile care vor aparea la curricula scolara. În ceea ce priveste finantarea, Cîmpeanu a amintit de doua proiecte substantiale, pentru primul fiind acordati deja banii, beneficiind de acesta un numar de aproape 1.400 de scoli, majoritatea din zone defavorizate si cu risc de abandon scolar. Fiecare dintre aceste scoli primesc maximum 200.000 de euro si vor putea acoperi, de la dotari si pâna la activitati, meditatii sau chiar tabere si excursii. De asemenea, pe viitor vor exista finantari. De asemenea, ministrul a subliniat ca proiectul va fi continuat si ca vor fi cuprinse pâna la final aproximativ 3.400 de scoli, iar pe componenta de digitalizare ministrul a promovat un Ordin de ministru cu standardele tehnice de dotare pentru clase, laboratoare informatice si pentru smart lab. Finantarea pentru clase standard este de 72.000 de euro pentru fiecare scoala. „Cu titlul obligatoriu, pentru orice scoala care acceseaza aceste resurse, si toate vor accesa, într-un fel sau altul, iar finantarea va da posibilitatea sa existe, în orice clasa, acea tabla interactiva inteligenta. Este o schimbare radicala”, a încheiat ministrul. FOTO: tuiasi.ro
