Un clasament realizat de publicatia Times Higher Education demonstreaza ca institutiile de învatamânt superior ar trebui sa se implice mai mult în dezvoltarea comunitatilor pe care le deservesc. Topul impactului pe care le au universitatile din lume le clasifica dupa succesul în ceea ce priveste realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) ale Natiunilor Unite, adica în reducerea saraciei, a foametei, a inegalitatii de gen, a risipei alimentare si a resurselor naturale. Universitatea Alexandru Ioan Cuza este a cincea cea mai de impact universitate din România, iar UMF Iasi este a opta. La nivel mondial, performanta universitatilor iesene este însa sub medie. În editia 2023 a clasamentului The World Impact Rankings, realizat de Times Higher Education, au fost incluse 1.591 universitati din 112 tari, iar Universitatea West Sidney din Australia ocupa primul loc mondial. Din România au intrat în top 17 universitati. Universitatea Bucuresti este institutia de învatamânt din România cel mai bine cotata în acest clasament (pe pozitia 201 – 300). Babes Bolyai din Cluj, Universitatea de Studii Economice din Bucuresti si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu ocupa pozitii în intervalul 401 – 600, iar Universitatea ieseana Alexandru Ioan Cuza se regaseste între universitatile de pe locurile 801 – 1000. Din Iasi a mai intrat în top si Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa (locul 8 în România si pe pozitia 1000+ în clasamentul mondial), iar din Regiunea Nord-Est se regaseste în clasamentul impactului si Universitatea Stefan cel Mare din Suceava (locul 13 în România). “Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi a participat pentru prima data la acest clasament si a transmis informatii pentru 5 din cele 17 obiective “, se arata într-un comunicat transmis de UAIC. Ce ar trebui sa demonstreze universitatile ca fac pentru îndeplinirea obiectivelor? Parcurgerea criteriilor ofera o imagine a implicarii pe care ar putea sa o aiba institutiile de învatamânt superior în comunitate. ODD 1: “Fara saracie” Acest clasament se concentreaza pe cercetarea universitatilor privind saracia si pe sprijinul pe care acestea îl acorda studentilor si cetatenilor saraci din comunitatea locala. Universitatile de top din acest clasament sunt cele care pun umarul pentru a ajuta la demararea unor afaceri durabile în comunitatea locala prin programe de mentorat, ateliere de formare, acces la facilitati universitare, ofera asistenta financiara pentru a ajuta la înfiintarea de întreprinderi durabile în comunitatea locala si participa la elaborarea de politici la nivel local, regional, national sau global pentru a pune în aplicare programe si politici care sa puna capat saraciei. Din România doar noua universitati au trimis dovezi ca se implica în combaterea saraciei, iar Universitatea Bucuresti este singura care s-a plasat între primele o suta de universitati din lume (locul 73 dintr-un total de 876 de universitati din lume care au fost cuprinse în acest clasament). UMF Iasi este a opta din România si pe locul 601 – 800 în lume în combaterea saraciei. Mai implicata decât UMF Iasi sunt universitati din Cluj, Bucuresti, Suceava (Universitatea Stefan cel Mare), Brasov si Galati. ODD 2: “Foamete zero” Doar trei universitati din România au putut face dovada ca iau masuri pentru combaterea foametei, însa niciuna din Iasi. Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea din Oradea si Universitatea Dunarea de Jos din Galati s-au plasat toate în clasamentul mondial pe locurile 401 – 600 dintr-un total de 647 de universitati care si-au dovedit efortul de a combate foametea. Risipa de alimente din campus, deseurile alimentare în campus, foametea studentilor, programul privind insecuritatea alimentara a studentilor, alegeri alimentare durabile pentru toti în campus, inclusiv alimente vegetariene si vegane, alegeri alimentare sanatoase si la preturi accesibile pentru toti cei din campus sunt câteva dintre criteriile luate în calculul mediei la obiectivul “Foamete zero”. ODD 3: „Sanatate si bunastare” Universitatea de Medicina si Stiinte ale Sanatatii RCSI din Irlanda se afla în fruntea clasamentului „Sanatate si bunastare”. Universitatea Catolica din Australia si Universitatea Mahidol din Thailanda completeaza primele trei locuri. Între primele 100 de universitati din acest clasament, Australia este reprezentata de 14 institutii de învatamânt superior, Marea Britanie cu 11, iar Japonia cu sapte. Dintre cele noua universitati românesti incluse în acest clasament, UMF Iasi ocupa cea mai înalta pozitie, fiind plasata, la nivel mondial, pe locurile 101 – 200. Pentru stabilirea acestui top au contat, de exemplu, politica de interzicere a fumatului, accesul studentilor la servicii de sanatate sexuala si reproductiva, sprijinul pentru sanatatea mintala pentru studenti si personal sau accesul comunitatii la facilitatile sportive ale universitatii. ODD 4: „Educatia de calitate” Universitatea Kwame Nkrumah de Stiinta si Tehnologie din Ghana este liderul obiectivului “educatie de calitate”, în timp ce Universitatea Aalborg din Danemarca si Universitatea Lingnan din Hong Kong împart locul al doilea. Lista include 1.304 universitati din 109 tari sau regiuni. „Educatia de calitate” masoara contributia universitatilor la educatia timpurie si la învatarea pe tot parcursul vietii, cercetarea pedagogica si angajamentul lor fata de educatia incluziva. România are cea mai buna reprezentare la acest obiectiv. Este, de fapt, singurul top în care doua universitati românesti se numara printre cele mai bune 100 din lume (Universitatea Bucuresti, pe locul 23, si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, pe locul 55). În total 16 universitati din România au trimis dovezi suficiente pentru a fi incluse în clasamentul educatiei de calitate. Din regiunea Nord-Est, cel mai bine se plaseaza Universitatea Stefan cel Mare din Suceava (locul 401 – 600 mondial si locul 6 national). Din Iasi doar UMF a intrat în clasament, pe pozitia 1001+ mondial si pe locul 15 la nivel national. ODD 5: “Egalitatea de gen” Universitatea Bucuresti este pe locul 19 în lume la egalitatea de gen. Clasamentul este condus de Western Sydney University din Australia, care se afla, de asemenea, pe primul loc în clasamentul general. Universitatea din Bologna (Italia) si Universitatea din Malaya (Malaezia) completeaza primele trei locuri. Iasul s-a clasat în topul mondial al egalitatii de gen cu doua institutii de învatamânt: Universitatea Alexandru Ioan Cuza (a cincea din tara la acest criteriu, locul 301 - 400 la nivel mondial) si Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa (locul 11 national si 601-800 mondial). ODD 6: “Apa curata si salubritate” Doar 702 universitati din 84 de tari sau regiuni au fost incluse în topul realizat pentru obiectivul “apa curata si salubritate”. O universitate din Marea Britanie (Exeter) si doua din Australia conduc clasamentul de pe primele trei pozitii. Romania nu are nicio universitate preocupata suficient de apa curata si salubritate, cât sa poata accede în topul mondial. ODD 7: “Energie curata si la preturi accesibile” Lista universitatilor din lume care au luat masuri privind asigurarea consumului de energie curata si la preturi accesibile cuprinde 812 institutii din 89 de tari. Punctaje mari au obtinut universitatile care ofera, de exemplu, asistenta pentru întreprinderile nou înfiintate care încurajeaza o economie sau o tehnologie cu emisii reduse de carbon. Din România doar patru universitati au dovedit ca fac eforturi în acest sens, dar niciuna din Iasi. Cel mai bine plasata în topul mondial este Universitatea Tehnica din Cluj (locul 301 – 400). ODD 8: „Munca decenta si crestere economica” Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi este a treia din tara în ce priveste asigurarea unor conditii decente de munca si de crestere economica. Iar la nivel global ocupa un onorabil loc 201-300. Universitatea Bucuresti se plaseaza însa, din nou, între primele o suta de facultati de impact din lume (locul 88 mondial si 1 nationale). Practicile de ocupare a fortei de munca, politici împotriva sclaviei moderne, a muncii fortate, a traficului de persoane si a muncii copiilor, garantii de drepturi egale pentru forta de munca externalizata, politica privind echitatea salariala si diferentele de salarizare între femei si barbati sunt câteva dintre criteriile luate în calcul în clasificarea universitatilor pentru obiectivul „Munca decenta si crestere economica”. Au contat însa si proportia de studenti care efectueaza stagii de practica si proportia de angajati cu contracte sigure. ODD 9: „Industrie, inovare si infrastructura” „Industrie, inovare si infrastructura” este obiectivul la care Universitatea Alexandru Ioan Cuza s-a plasat cel mai bine la nivel national – pe locul al doilea, dupa Universitatea de Studii Economice Bucuresti. În topul mondial, punctajul obtinut pentru industrie, inovare si infrastructura a fost mediocru (în categoria 33,9 – 50,8 puncte dintr-un maxim de 100). Clasamentul este condus de trei universitati germane si de una institutie olandeza, aflate pe primul loc, toate cu punctaj maxim: Universitatea din Erlangen-Nuremberg, Universitatea din Stuttgart, Universitatea Tehnica din München si Universitatea din Twente. Coreea de Sud este cea mai reprezentata natiune în top 100 „Industrie, inovare si infrastructura”, cu 11 institutii, urmata de Canada, cu noua, si Japonia, cu sapte. ODD 10: „Masurile privind reducerea inegalitatilor” „Masurile privind reducerea inegalitatilor” implica cercetarea universitatilor asupra inegalitatilor sociale, politici privind discriminarea si angajamentul acestora de a recruta personal si studenti din grupurile subreprezentate. Marea Britanie este natiunea cu cea mai mare reprezentare în top 100, cu 34 de institutii. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, universitatile trebuie, între altele, sa sprijine studentii din prima generatie (care sunt prima persoana din familia lor care urmeaza o universitate), precum si includerea studentilor din tarile în curs de dezvoltare (pentru a fi inclusi, acesti studenti trebuie sa primeasca ajutor financiar care sa-i sustina semnificativ). Din România, 11 universitati au trimis dovezi ca sunt preocupate de reducerea inegalitatilor. Universitatea Bucuresti este cea mai avansata din tara în îndeplinirea acestor obiective si se plaseaza între primele 300 din lume, în timp ce Universitatea Al. I. Cuza este pe locul 6 în tara în ce priveste reducerea inegalitatilor si pe 601-800 din 901 în lume. ODD 11: „Masurile privind orasele si comunitatile durabile”implica cercetarea universitatilor privind sustenabilitatea, rolul lor ca pastratori ai artei si patrimoniului si abordarile lor interne în privinta sustenabilitatii. Iasul nu este reprezentat în acest top de nicio universitate. Si nici în topurile urmatoarelor criterii: “Masurile privind consumul si productia responsabila”, care evalueaza cercetarea universitatilor privind consumul responsabil si abordarea lor în ceea ce priveste utilizarea durabila a resurselor. „Masurile privind actiunea climatica”, „Masurile privind viata subacvatica”, „Masurile privind viata terestra”. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, condusa de un rector fost Ministru al Justitiei, nu apare nici în topul obiectivului nr. 16, “Masuri privind pacea, justitia si institutiile solide”, care evalueaza cercetarea universitatilor referitoare la pace si justitie, participarea ca consilieri pentru guvern si politici privind libertatea academica. Însa clasificarea universitatilor dupa obiectivele de dezvoltare durabila poate reprezenta un motor pentru aceste institutii, iar pentru comunitate poate fi un semnal ca universitatile se pot implica mai mult în dezvoltarea locala, regionala si nationala.
