Prabusirea unui pod în judetul vecin readuce în atentie starea acestor constructii – numite si lucrari de arta – din municipiul Iasi. Le putem pune în doua categorii: podurile peste Bahlui si pasajele peste calea ferata (sau superioare). Caile de acces peste râul care strabate orasul au fost modernizate odata cu refacerea cailor de rulare pentru tramvaie. Podul din Tudor Vladimirescu a avut cele mai consistente interventii în acest sens. Pe de alta parte, Podul de Piatra – cel nou – este cel mai greu încercat dintre toate, pentru ca are de suportat atât traficul tramvaielor, cât si traficul greu în lipsa unei centuri ocolitoare. Alaturi de acest din urma pod se afla unul vechi de peste 200 de ani, care da denumirea întregii zone. Desi monument istoric, podul este practic abandonat: bucati mari din parapete, dar mai ales din jurul pilelor (picioarelor) acestuia s-au desprins si zac pe mal sau în albia Bahluiului. Podu-Ros este cel mai mare dintre ele, fiind de fapt alcatuit din trei segmente. Cimentul care protejeaza un picior al podului a cazut pe o suprafata destul de mare, iar în celalalt capat pot fi vazute niste profile metalice ruginite care atârna de planseu pâna în albia regularizata cu zece aniu în urma. O bara mâncata de rugina poate fi vazuta si sub Podul Cantemir, al doilea cel mai nou (tocmai a împlinit 25 de ani) si al doilea ca latime dintre cele peste Bahlui. Este cel mai putin folosit pod în raport cu marimea lui, dat fiind ca un consilier local de la PSD s-a îngrijit ca între aceasta cale de acces cu sase benzi si trotuare generoase si strada Palat sa fi construite niste blocuri. Pasajul Bucium trebuie sa intre în reparatii capitale În Iasi au fost construite si patru pasaje superioare mari, înainte de 1989. Cele edificate dupa 1990 au cel mult trei benzi, unul dintre ele – singurul proprietate privata, cel de la ERA – având nevoie de reparatii capitale la putin timp dupa darea lui în folosinta. Cel mai vechi este Pasajul Bucium. Deschis circulatiei în 1960, pasajul lung de 450 de metri a fost largit de la doua la patru benzi în anii ’80. Acum se pune din nou problema unor reparatii capitale si redesenarea platformei cu cinci benzi (înguste de 3 m, în loc de 3,5 m, cum prevad normativele pentru drumuri si strazi intens circulate), piste de biciclete si un singur trotuar. Valoarea investitiei a fost estimata la 38 de milioane de lei, iar Primaria Iasi asteapta acum acesti bani de la Programul National de Investitii „Anghel Saligny” înainte sa lanseze o licitatie pentru atribuirea contractului de lucrari. Odata deschis, santierul ar trebui sa nu dureze mai mult de 18 luni. Alexandru cel Bun – necesita bani multi Pasajul Alexandru cel Bun (535 m lungime), mai lat, pentru ca include si linii de tramvai, si mai tânar cu doua decenii decât cel care uneste bd. Socola cu sos. Bucium, necesita mult mai multi bani pentru consolidare si modernizare. Desi „s-a umblat” la platforma odata cu schiumbarea caii de rulare a tramvaielor, structura de rezistenta a pasajului nu a fost atinsa. Dedesubt, atât pe picioare, cât si pe planseu sunt vizibile armaturile, dar si numeroase crapaturi. Proiectul de restaurare a fost facut de Pod-Proiect, aceeasi firma care s-a ocupat de Pasajul Bucium, dar si de proiectul pentru podul prabusit la Neamt. Trebuie precizat ca la Neamt a fost aplicata o solutie diferita de cea propusa de expertii Pod-Proiect, firma care are în portofoliu mai multe expertize de acest fel. Poitiers este în regula Pasajul Poitiers, construit în 1978 imediat înaintea AcB, nu este mentionat nicaieri ca ar avea nevoie de consolidare. Traficul este redus comparativ cu alte pasaje superioare, iar uzura este diminuata de faptul ca nu exista niciun traseu de tramvaie, desi masinile grele au acces pe aici. Pasajul a facut parte doar teoretic din Varianta ocolitoare Iasi Sud, pâna când acest proiect a fost abandonat fara sa fie propusa o alternativa. O licitatie lansata de Primaria Iasi pentru realizarea proiectului de modernizare a bulevardului, anulata luna trecuta, nu face nicio mentiune în mod expres la pasaj, ci doar la refacerea carosabilului – si asta însa în termeni vagi. Pasajul Nicolina toicmai ce a fost reabilitat Cel mai nou dintre pasajele vechi ale orasului, Pasajul Nicolina, a fost dat în folosinta în 1983. Podul a fost modernizat cu 10 ani în urma, când a fost înlocuita calea de rulare a tramvaielor. Înainte de lucrari, pasajul arata cum se vede acum cel care leaga Podul de Piatra de cartierele Alexandru cel Bun si Dacia: cu armaturile în aer. În judetul vecin este o veritabila stare de alerta în privinta podurilor. Cel mai afectat de uzura este podul de la Girov (DN 15 D), unde restrictiile de tonaj au fost coborâte la 7,5 t, iar viteza maixima admisa, la 30 km/h. Pe cele de la Tupilati (DJ 208G) si Pângarati (DN 15) masinile de 40 t pot sa circule alternativ pe axul drumului, cu semaforizare, si sub 30 t în ambele sensuri, restrictii aplicabile din 15 iulie trecut doar pe timpul zilei. Despre podul de la Girov, directorul Regionalei de drumuri nationale Iasi, Ovidiu Laicu, ne-a spus ca este lansata deja licitatia pentru atribuirea contractului de lucrari. Amintim ca, anul trecut, un alt pod din raza DRDP Iasi a fost consolidat. Este vorba de cel peste Siret, pe DN 28. Cititi si: Podul de Piatra înca nu s-a darâmat, dar e în mare pericol. Îi stiti istoria? Cititi si: Pasajul Socola, largit la 5 benzi: se pregateste licitatia
