Dupa moartea sotului, care era si tata al copiilor ei, o ieseanca s-a trezit efectiv pe drumuri, desi era proprietara: a fost evacuata din propria casa, din Galata, chiar de cumnata sa. Aceasta s-a prezentat în fata notarului cu martori mincinosi, care au atestat ca vaduva nici nu exista, ramânând astfel singura stapâna a casei. Culmea, una dintre vecinele chemate ca martor era nasa unuia dintre copii. La 7 ani de la comiterea faptelor, cazului i s-a dat o prima dezlegare, de catre magistratii Judecatoriei. Surprinzatoare ramâne însa usurinta cu care unul dintre mostenitori a putut fi deposedat de dreptul sau la acea casa. O modificare legislativa minora, sau pur si simplu o pereche de ochi ceva mai bine deschisi de un functionar al municipalitatii, ar fi facut ca acest caz revoltator nici sa nu existe. M.A. si P.A., sot si sotie, locuiau într-o casa de pe strada Caramidari, în Galata, împreuna cu cei doi copii ai lor, un baiat si o fata. Casa este una obisnuita, construita în 1932, amplasata pe un teren de 1.100 mp. Dupa moartea batrânilor, au ramas ca mostenitori cei doi frati, fiecare având dreptul la jumatate din casa. Fata plecase în urma casatoriei, asa ca în casa din Galata a ramas fratele. A.A. s-a casatorit în 1989 cu C.G., având cu aceasta cinci copii. Barbatul a murit în 1999, pe când sotia sa era însarcinata cu ultimul copil. C.G. a continuat sa locuiasca în casa din Caramidari o vreme, pâna când cumnata le-a cerut sa paraseasca imobilul, deoarece nu au niciun drept asupra acestuia. Femeia a plecat, evitând scandalul, desi, ca sot supravietuitor, ea ar fi avut dreptul la o cota de jumatate de casa mostenita de sotul sau. Cumnata, Marinela Filipachi, i-a ascuns faptul ca exista un certificat de mostenitor întocmit în 1993 care atesta dreptul de proprietate al lui I.A., sotul femeii care a plecat, asupra a jumatate din casa. În locuinta a ramas asadar cumnata si familia ei. C.G. a trebuit sa plece înapoi la mama sa, în Piatra Neamt, unde mai locuiau deja sora sa si cei trei copii ai ei. În lipsa unei locuinte corespunzatoare si a mijloacelor de trai, C.G. a trebuit sa-si dea copiii în plasament, vizitându-i o data sau de doua ori pe an. A mai încercat sa se întoarca în Caramidari, dar a fost alungata. Nepotul face o descoperire întâmplatoare Procedura succesorala dupa I.A., fratele decedat al celor doi batrâni, sot al femeii alungate, s-a deschis abia în februarie 2014, când Filipachi s-a prezentat la notar însotita de doua vecine, Ana Chelaru si Adina Nicoleta Giurgiu. Toate trei au declarat ca I.A. nu fusese casatorit în viata lui, si nu avusese nici copii, desi stiau foarte bine ca nu era asa. În plus, Ana Chelaru, în vârsta acum de 66 de ani, era chiar nasa primei fetite a lui I.A., Ana Maria, nascuta în 1991. Cu cele trei declaratii în fata, notarul a declarat-o pe Filipachi unica mostenitoare dupa parintii si fratii sai, casa revenindu-i în întregime. Ea nu s-a putut bucura însa prea mult de acesta. În noiembrie 2014, întâmplator, fiul mai mare al lui I.A. a intrat în posesia unei copii dupa certificatul de mostenitor din 1993, în care se recunostea dreptul tatalui sau la jumatate din mostenirea bunicilor. A încercat sa dezbata mostenirea, ocazie cu care a aflat ca matusa sa se declarase deja în fals singura mostenitoare. Urmarea a fost un dosar penal trimis în instanta anul trecut, si o actiune civila de declarare a nulitatii absolute a certificatului de mostenitor obtinut de Filipachi. Au recunoscut falsul În fata magistratilor, cele trei femei si-au recunoscut faptele, fiind judecate în procedura simplificata. Filipachi a fost condamnata pentru fals în declaratii, participatie improprie la savârsirea infractiunii de fals intelectual si instigare la infractiunea de marturie mincinoasa în forma continuata, la 1 an si 4 luni de închisoare, iar cele doua vecine, la câte 6 luni de închisoare pentru marturie mincinoasa. Cum niciuna dintre femei nu avea antecedente penale si îsi recunoscusera vina, instanta a considerat ca executarea pedepselor poate fi suspendata. Sentinta a fost atacata de cele trei în fata Curtii de Apel, care va reanaliza cazul la începutul lunii februarie. Care este procedura succesorala corecta: iata ce spune legea! Procedura succesorala presupune doua etape. Cei interesati de mostenire se prezinta la Starea Civila pentru a obtine un formular, Anexa 24, în care sunt înscrisi mostenitorii declarati si bunurile ramase de pe urma defunctului. Apoi, succesiunea este dezbatuta efectiv în fata notarului, în prezenta a doi martori. Sistemul legal se bazeaza pe faptul ca toti mostenitorii prezumtivi cunosc ce anume au de mostenit si poate fi ocolit cu usurinta cu doua declaratii false: una la Primaria si a doua la notar. „Notarul are în fata Anexa 24, cu mostenitorii declarati si certificatul de deces, care atesta doar ca omul a murit, si nu are unde sa verifice corectitudinea datelor care i se prezinta. De aceea si sunt solicitati martorii. Partea proasta este ca Anexa 24 cuprinde mostenitorii declarati, si subliniez cuvântul «declarati». Cum este si cazul de fata, cu doi martori mincinosi, un mostenitor poate fi exclus de la succesiune”, a precizat Traian Irimia (FOTO), vicepresedintele Camerei Notarilor Iasi. Astfel de situatii ar putea fi evitate cu usurinta daca functionarul Starii Civile ar verifica exactitatea declaratiei date de cel care se prezinta pentru a cere Anexa 24, sau daca la dezbaterea succesiunii s-ar cere si certificatul de nastere al defunctului. „În certificatul de nastere sunt mentionate toate modificarile de stare civila ale cetateanului. S-ar vedea deci imediat ca omul este însurat, de exemplu, si deci mai exista o persoana cu vocatie succesorala. La completarea Anexei 24, functionarul ar putea sa se uite si în certificatul de nastere. Sau, legea ar putea prevedea ca în fata notarului sa se aduca si extrasul dupa certificatul de nastere”, a explicat Irimia.
