Oamenii care economisesc bani se confrunta în ultima perioada cu o dilema greu de rezolvat. Banii pusi deoparte pentru zile negre sunt afectati de cresterea tot mai accentuata si mai vizibila a preturilor. O suma de bani care azi ajunge sa cumperi, sa presupunem, un produs electronic peste un un an, cu singuranta, nu va mai fi suficienta. Ce este facut în aceasta situatie nefasta Pentru cei care nu au bani de economii, situatia data nu le pune nici o problema, însa cei care strâng orice “leut” sunt pusi în fata unor alegeri foarte dificile si aproape imposibil de rezolvat. Cum a strânge bani la “ciorap” nu rezolva problema, ci o mareste, atunci ce solutii mai sunt si cât de eficiente sunt ele? Optiunile cele mai la îndemâna pentru “românul mediu”, omul care nu poate investi banii în active imobiliare (case, terenuri, apartamente) care sa le protejeze fondurile economisite, sunt plasarea banilor în banci, în tiluri de stat, aur sau de ce nu în mici investitii la Bursa. Care este cea mai potrivita si care dintre ele aduce cele mai mari câstiguri vedeti în rândurile de mai jos. Sunt preferate depozitele În cazul românilor, un studiu ING arata ca 83- dintre acestia au încercat sa economiseasca bani în 2020, un procent peste media europeana de 66,5-. În acelasi timp însa, România este codasa în ceea ce priveste educatia financiara. Si totusi ce fac românii cu banii pe care îi economisesc? Reusesc sa îi apere de inflatie? Se pare ca atât în mediul urban cât si în cel rural, românii prefera sa îsi tina banii într-un cont la banca, iar, potrivit IREST, cele mai multe depozite sunt constituite la termene de pâna la 1 an. În privinta generatiei Z, studiul Insights Pulsez publicat recent arata ca 50- din tinerii din aceasta generatie (16-24 ani) îsi propun sa economiseasca mai multi bani, procent foarte apropiat de cel de anul trecut. Însa, fata de 2020, se observa o dorinta mai mare de a câstiga si de a investi mai multi bani. 33- dintre baieti îsi doresc sa investeasca mai mult, fata de 18- din fete. Ce dobânzi ofera bancile? Sapatmâna trecuta, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a României (BNR) a anuntat ca pentru anul acesta este preconizata o inflatie de circa 5-, iar pentru anul viitor aceasta este de asteptat sa sara de 3-. În conditiile date, tinând cont de preferinta oamenilor pentru plasamentele bancare, am verificat care sunt dobânzile la principalele banci comerciale din România la depozitele de 1 an în lei pentru persoane fizice, cu dobânda încasata la scadenta: Banca Transilvania – 1,6-, cu comision de administrare 0 BCR – 1,2- pentru cei ce încaseaza salariul la BCR, cu comision de administrare 0 BRD – 1,05-, cu comision de administrare 0 ING – 1,2-, cu comision de administrare 0 UniCredit Bank – 1,2-, cu comision de administrare 0 Pe lânga faptul ca dobânzile nu tin pasul cu rata inflatiei, dupa cum se poate vedea din compararea celor doua marimi, statul român impoziteaza cu 10- veniturile din dobânzi. Asadar, la scadenta o sa fim în pierdere, chiar daca, la o suma depusa initial de 10.000 lei si o dobânda de 1,2-, o sa avem un câstig de aproape 110 lei (venitul din dobânzi – 120 lei, din care scadem 10- impozitul). Însa câstigul nu este real: cu suma de 10.110 lei mai pot fi cumparate peste un an o cantitate mai mica de produse fata de perioada anterioara. Cum comenteaza specialistii? Andreea Nica, chartered financial analyst (CFA), recomanda investitiile în fonduri mutuale pentru ca prezinta un portofoliu mai diversificat. În functie de cât de mare este deschiderea fata de risc si de eventualele fluctuatii de pret, o persoana cu 10.000 lei economisiti poate alege un fond cu expunere mai mare pe actiuni (risc mai mare) sau cu expunere mai mare pe obligatiuni (risc mai mic). „Pentru ca nivelul inflatiei nu poate fi controlat de catre investitori în conditiile unei inflatii în crestere, depozitele au de cele mai multe ori randamente reale limitate, chiar negative. Într-un mediu inflationist, as propune investitia în actiuni ale companiilor care îsi pot modifica preturile, transferând cel putin partial povara inflationista catre consumator. Majoritatea obligatiunilor au un cupon fix, câstigul nominal este, deci, predictibil, însa nu sunt potrivite pentru un mediu inflationist. Trebuie sa retinem de asemenea faptul ca randamentul potential creste odata cu cresterea riscului asumat, asadar un apetit mic pentru risc va aduce un randament potential scazut al investitiei. În acelasi timp, pe lânga analiza risc asumat versus randament potential, un alt element important este orizontul investitional. Deciziile investitionale sunt diferite daca avem o perspectiva pe termen îndelungat fata de o situatie, în care, de exemplu, investesc acum 10.000 lei într-un instrument financiar si am ca obiectiv sa îi cheltuiesc într-un an pe un bun. În aceasta situatie, mai degraba investesc în obligatiuni sau în fonduri de investitii de obligatiuni sau mixte sau economisesc cu un depozit pentru ca, la scadenta, cel putin în termeni nominali, nu o sa fiu în pierdere si o sa pot cumpara bunul respectiv. Desigur, daca acest bun pe care îmi propun sa îl achizitionez într-un an are un pret de referinta în euro, cum ar fi cumpararea unei masini, atunci fluctuatiile cursului de schimb sunt un alt element de luat în calcul. Pe lânga pierderea puterii de cumparare în lei din cauza unei inflatii ridicate, trebuie sa tinem cont si de o eventuala depreciere a leului fata de euro. În acest caz, putem investi sau economisi direct în euro”, a aratat Nica. Ce instrumente sunt la îndemâna? În functie de riscul pe care ar vrea sa si-l asume, o persoana, care detine o suma de 10.000 lei, are la îndemâna instrumente financiare cu risc mic, dar si cu profit mic, cum sunt depozitele si obligatiunile sau instrumente financiare cu un risc mai ridicat, precum actiunile, sau, în ultima instanta, criptomonedele, al caror pret este foarte volatil. În medii inflationiste si/sau instabile politic, investitia în aur poate fi de asemenea o varianta pentru ca nu îsi pierde valoarea, desi si piata aurului este volatila. Pretul aurului a scazut în ultimul an cu 8,11-, dar în ultimii 3 ani a crescut cu 45-, în timp ce, fata de acum 10 ani, pretul este doar cu 7- mai mare. Ar parea deci ca investitia în aur nu este recomandata pentru un termen scurt. Cristian Paun, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucuresti, a afirmat ca trebuie sa luam în considerare ca în România avem de-a face cu o inflatie pe termen lung care schimba comportamentul agentilor economici: acestia investesc mai putin si consuma mai mult în prezent pentru ca se asteapta la cresteri ale preturilor în viitor. „Inflatia este greu de anticipat, este ca o taxare ascunsa si tine de problemele structurale ale tarii, de expansiunea monetara si de cea a creditelor. Îi saraceste pe cei saraci si mareste ecartul dintre cei saraci si cei bogati. Cei bogati se pot proteja mai usor de inflatie prin cumpararea unui teren, de exemplu, care sa aiba dupa o utilizare – o livada sa zicem. Dar în cazul unei sume economisite de 10.000 lei, as investi-o în lucruri rare, cum este aurul, însa as diversifica plasamentele. As cumpara si actiuni, asa as reusi mai degraba sa ma protejez de inflatie pentru ca sectorul financiar este primul atins de o expansiune monetara, de asa-zisul robinet de bani, si atunci pretul actiunilor creste imediat. Nu as încuraja investitiile în criptomonede pentru ca, desi au absorbit din expansiunea monetara din timpul pandemiei, prezinta un risc foarte mare.” Un scenariu si câteva calcule Sa ne imaginam un scenariu în care, în septembrie 2020, un tânar a ales sa investeasca cei 10.000 lei astfel: a cumparat actiuni de la Antibiotice S.A. în valoare de 5.000 lei (cu un comision de tranzactionare de 0,8- pe cumparare si de 0,8- pe vânzare si un impozit de 10- pe venitul din vânzarea actiunilor) a cumparat titluri de stat în valoare de 3.000 lei prin programul Tezaur (cu o dobânda de 3,5-/an, veniturile provenite din aceste dobânzi nu sunt impozabile) a depus 2.000 lei într-un depozit pe 1 an cu dobânda 1,2- (cu impozit de 10- pe veniturile din dobânzi) La sfârsit de septembrie 2020, pretul la actiunile Antibiotice S.A. era de aproximativ 0,49 lei. În urma aplicarii comisionului de cumparare (0,8- din 5.000 leiâ40 lei), tânarul a putut sa cumpere atunci actiuni în valoare de 4.960 lei. La sfârsit de septembrie 2021, pretul actiunilor a ajuns la 0,56 lei, deci avem o crestere a pretului de 14-. Actiunile cumparate au acum valoarea de 5.654,4 lei, din care scadem comisionul de la vânzare de 45,23 lei (0,8- din 5.654,4 lei): 5.609,16 lei. Investitorul nostru are un câstig din actiuni de 649,16 lei. Dupa impozitare, ramâne cu 584,25 lei. Din titlurile de stat, tânarul obtine un câstig net de 105 lei. Iar la scadenta depozitului si dupa plata impozitului pentru venitul din dobânzi, tânarul o sa aiba în plus 21,6 lei. În total, profitul în urma celor 3 investitii este de 710,85 lei. Daca însa ar investi în actiuni toata suma de care dispune, dupa comisionul de cumparare, ar cumpara actiuni în septembrie 2020 în valoare de 9.920 lei. Din valoarea actuala a actiunilor, de 11.308,8 lei (dupa cresterea cu 14- a pretului actiunilor), se scade comisionul de vânzare de 90,47 lei: 11.218,33. Câstigul brut este de 1.298,33. Dupa impozitare, are în plus cu 1.168,5 lei. Alta varianta ar fi investirea întregii sume în titluri de stat: ar rezulta un câstig de 350 lei. În ceea ce priveste constituirea unui depozit cu întreaga suma, am vazut deja în prima parte a articolului ca o astfel de investitie prezinta un câstig nominal, însa nu si unul real. Cum ne poate ajuta google? Tinând cont de inflatia preconizata în România de circa 3- (pentru anul viitor), ce se va putea cumpara în prezent cu 10.000 de lei va necesita în viitorul apropiat cel putin 10.300 lei. Asadar, în situatiile prezentate anterior, tânarul a reusit sa se protejeze de inflatie fie printr-un portofoliu mixt, fie numai prin cumpararea de actiuni sau numai prin cumpararea titlurilor de stat. Am vazut de asemenea ca investitia în aur si depozitele la banca nu sunt variante de luat în considerare pe termen scurt. Inflatia, desi nu este resimtita la fel de toate categoriile sociale, afecteaza aproape toate buzunarele. Din fericire, am vazut ca astazi exista instrumente financiare din ce în ce mai variate, la îndemâna tuturor, care ne pot ajuta sa contracaram într-o anumita masura efectele cresterii preturilor. La o cautare distanta, avem acces la platforme precum www.conso.ro sau www.finzoom.ro pentru compararea produselor bancare sau nebancare similare si luarea unei decizii. În final, ce conteaza pentru orice persoana care vrea sa investeasca este sa aiba în vedere riscul pe care este dispus sa si-l asume si orizontul de timp al investitiei. Maria Cristina Voinea a fost selectata pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îsi propune sa aduca un suflu nou în jurnalismul economic si de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteti accesa sectiunea dedicata proiectului din cadrul publicatiei Presshub: https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/ Maria Cristina Voinea face parte, începând din mai 2020, din proiectul Factual. A participat la o serie de ateliere online despre fake news si propaganda în mass media, organizate de Funky Citizens. Maria este licentiata a Facultatii de Relatii Economice Internationale (ASE) si îsi propune sa continue studiile cu un program masteral în acelasi domeniu.
