O pana majora de curent electric, care ar putea dura pâna la doua saptamâni, este iminenta în Uniunea Europeana, afirma o parte din mass-media din România, care mentioneaza un presupus avertisment al ministrului austriac al apararii. De fapt, armata austriaca doar ia în calcul posibilitatea unei pene de curent în cadrul programului sau de prevenire a crizelor si a lansat o campanie de informare pentru populatie care nu are nimic neobisnuit. STIRI: „O pana de curent, care ar putea lasa tot continentul în bezna zile în sir este cea mai noua temere a europenilor. Efectele ar fi devastatoare. Pentru ca fara electricitate tot ce tine de modul modern de viata se prabuseste: ramânem fara alimentare cu apa, fara transport, sistem de sanatate, fara încalzire, internet sau televiziune.” (Observator News) „Se anunta o pana majora de curent în toata Europa! O tara si-a anuntat deja populatia de ce o sa se întâmple si a cerut ajutorul Armatei. Nici România s-ar putea sa nu scape, mai ales ca sistemul energetic european este integrat.” (Capital) „Conform presei nationale, nu este prima data când armata austriaca a avut dreptate cu predictiile. În 2017, oficialii vorbeau de o posibila pandemie care sa paralizeze lumea în urmatoarea decada, ceva ce s-a dovedit, pâna la urma, adevarat” (ProTV.ro) NARATIUNE: UE urmeaza sa se confrunte cu o pana masiva de curent. CONTEXT/ETOS LOCAL: Penele masive de curent, care afecteaza regiuni întinse, una sau chiar mai multe tari sunt rare însa au loc din când în când. Nord-estul Statelor Unite si provincia canadiana Ontario au fost afectate de o pana care a durat câteva ore si a fost cauzata de o eroare de software în 2003, iar în acelasi an zeci de milioane de italieni si elvetieni au ramas fara curent electric, timp de câteva ore, în 2015 Turcia a fost afectata de o pana masiva de curent electric, Venezuela a trecut prin mai multe caderi ale retelei la nivel national în 2019, iar exemplele pot continua. Cauzele unor astfel de pene de curent pot fi multiple – erori de software, supraîncarcarea retelei, accidente, fenomene naturale care pot duce la ruperea cablurilor de înalta tensiune, uzarea retelei si întretinerea deficitara a acesteia (indicata drept posibila cauza în Venezuela), sabotajele (folosite ca explicatie tot în Venezuela, dar de guvern), atacuri cibernetice, cum a fost cel lansat de asa-numitul grup Sandworm asupra Ucrainei în 2016 etc. În ianuarie 2020, noul ministru austriac al apararii, Klaudia Tanner, si-a prezentat prioritatile mandatului; una dintre acestea era asigurarea infrastructurii cheie si pregatirea fortelor armate pentru situatia în care tara se va confrunta cu o pana masiva de curent. La sfârsitul lui octombrie, 2021, subiectul a revenit în actualitate atunci când Ministerul austriac al apararii a lansat o campanie de informare pentru populatie, prin care aceasta este avertizata ca e posibil sa se înregistreze pene masive de curent, care ar afecta functionarea a numeroase servicii de baza, si învatata ce poate face într-o astfel de situatie. Informatii despre campanie au ajuns si în România, de obicei din surse terte (de pilda via pagina de internet a publicatiei spaniole de limba engleza EuroWeekly News, care a citat tot o publicatie spaniola, La Razon, care la rândul sau a mentionat un clip postat pe YouTube de ministerul austriac al apararii). Numeroase publicatii au transmis ideea – în titlu sau chiar si în continutul articolelor – ca o pana masiva de curent electric, la nivel european, este iminenta si ca aceasta va dura zile sau chiar saptamâni. Se afirma ca ministrul austriac al apararii a lansat un avertisment în acest sens, iar unele publicatii se folosesc de prilej pentru a critica autoritatile române ca, spre deosebire de cele austriece, nu se pregatesc în niciun fel pentru aceasta criza. OBIECTIV: Obtinerea unei audiente mari (metoda clickbait); inducerea unei stari de neliniste, dar si a nemultumirii fata de autoritati care nu iau masuri pentru a preveni o catastrofa „iminenta”. DE CE ESTE FALSA NARATIUNEA: Austria nu a avertizat ca o pana de curent la nivelul UE este iminenta sau inevitabila, nici nu a prezis amploarea sau durata acesteia. Atunci când a fost lansata campania de informare, Klaudia Tanner doar a afirmat ca posibilitatea unui black-out trebuie „luata în calcul”. Estimarea amenintarilor la adresa sigurantei nationale, anticiparea posibilelor crize si prevenirea acestora este o chestiune de rutina pentru multe state, astfel încât diferitele institutii, autoritatile si populatia sa stie cum sa reactioneze si ce are de facut. Terorismul, posibile pandemii, catastrofe naturale, atacuri cibernetice masive, colapsul infrastructurii strategice etc. sunt printre amenintarile/riscurile luate în mod obisnuit în calcul si pentru care se fac pregatiri – în România, de pilda, sunt organizate cu regularitate exercitii care simuleaza un cutremur major si exista campanii în care populatia este informata cum ar trebui sa reactioneze în situatia unui astfel de dezastru. Înainte de aparitia SARS-CoV-2, de exemplu, posibilitatea aparitiei unei pandemii a fost luata în calcul atât de oameni de stiinta cât si de guverne, fiind inclusa de unele din acestea din urma în riscurile de securitate; pregatirile propriu-zise pentru o astfel de pandemie au lipsit în multe locuri, însa acum exista deja un set de masuri luate de unele state – de pilda la nivelul UE – pentru a reduce impactul unei crize similare în viitor. SÂMBURE DE ADEVAR: În Austria a fost lansata o campanie de constientizare a populatiei cu privire la riscul unei pene masive de curent si ce ar trebui facut în cazul în care aceasta are loc, iar ministerul austriac al apararii se pregateste pentru posibilitatea unei pene ample de curent în cadrul programului sau de prevenire a crizelor. SURSA: veridica.ro
