Criză de medicamente anti-Covid. Bolnavii grav primesc jumătate din schemă

Imagini de cosmar în continuare în spitalele din Iasi, cu noi recorduri absolute la infectati dar si la morti: 757, respectiv 27. Mai grav: sunt stocuri insuficiente de medicamente vitale pentru pacientii Covid. Semnalul de alarma vine din partea dr. Carmen Dorobat, medic primar la Spitalul de Boli Infectioase si fost manager al unitatii medicale. Este vorba în special de remdesivir si tocilizumab. Schema de tratament s-a înjumatatit efectiv pentru cei dependenti de oxigen, pentru ca aceste produse sunt în cantitati insuficiente în magaziile spitalelor. Inclusiv la Spitalul de Boli Infectioase. Care este cauza acestor lipsuri grave, ce pot ucide cu zile? Conducerea DSP Iasi recunoaste ca în acest moment exista o criza a medicamentelor care sunt administrate bolnavilor de COVID-19. Si nu cei asimptomatici sau cu forme usoare sau medii, ci pentru cei la care o zi fara aceste pastile înseamna un pas în fata spre sectia ATI. La aceasta se adauga criza de oxigen care loveste toate unitatile medicale. „Cifrele sunt îngrijoratoare. Incidenta creste de la o zi la alta. Înca nu am atins, se pare, vârful acestui val. Speram sa-l atingem cât de curând si sa începem perioada de declin. Din pacate, cazurile sunt foarte grave si necesita terapie avansata cu oxigen, cu antivirale si cu medicatie care sa opreasca lantul patogenic de desfasurare a bolii. Criza medicamentelor, una foarte grava, este generata de cazurile pe care le avem, pentru ca nimeni nu s-a asteptat, nu a estimat o astfel de gravitate. Ne-am asteptat la o incidenta crescuta, dar la o gravitate atât de mare încât sa blocheze toata capacitatea noastra de oxigenoterapie si de Terapie Intensiva nu ne-am asteptat, mai ales ca am mizat pe faptul ca o parte din populatie se va vaccina. Din pacate, mult prea putini au facut-o“, a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iasi. Si cifrele pe judet, ieri, erau îngrijoratoare, de-a dreptul record. 757 de cazuri noi de infectare si o cifra colosala la decese, batând toate recordurile negative ale pandemiei de pâna acum în judet: 27 de morti confirmati cu COVID-19. Situatia locurilor este aceeasi de peste doua saptamâni: nu exista. Paturi sunt, dar nu exista guri de oxigen care sa asigure terapia celor internati, pentru ca, pur si simplu, asa sunt construite spitalele. Nimeni nu se astepta, se pare, ca valul 4 sa aiba o asemenea dimensiune. Carmen Dorobat, medic primar si specialist în boli infectioase, a fost de garda luni si descrie tragedia. „Îi vedeam pe colegii de la ATI care aleargau în permanenta între ATI si pre-ATI, care se afla în pavilioane. Îi vedem stresati, obositi si, iata, pentru opt pacienti au pierdut lupta. Vedeam oameni care nu mai au aer, care nu mai puteau respira. Erau în ambulante, si cei de la SAJ erau disperati ca ajung la limita administrarii oxigenului, si ne întreabau pe noi: Acum ce facem, ca atât putem?! Este foarte greu sa gasesti un loc liber. Ca medic de garda, trebuie sa manageriezi astfel de situatii, iar acum este foarte greu. Profilul pacientului care ajunge la spital, în acest episod pandemic, este altul. Sunt persoane care au nevoie rapid de oxigen, drept urmare avem nevoie de paturi care sa poata asigura oxigenul, si din nefericire uneori avem nevoie chiar de la început de ATI“, a spus Carmen Dorobat. Medicul adauga ca problema nu este numai la nivel administrativ, daca este sau nu este patul, ci, mai grav, de tratamentul administrat celor care au noroc sa se interneze. „De data aceasta vorbim si de medicamente. Medicamen­tele la care eu fac referire, si aici ma refer la remdesivir si tocilizumab, se aduc prin grija Ministerului Sanatatii, care le repartizeaza spre zonele COVID. Cât repartizeaza, atât consumam. În momentul de fata, la Spitalul de Boli Infectioase sunt probleme în a avea cantitati suficiente. Mai exact, ne punem problema daca putem sa dam o cura completa, de cinci, sapte, pâna la noua zile, în unele cazuri, de remdesivir, sau dam un numar mai mic de zile, pentru ca trebuie sa ne ajunga si pentru alti pacienti. Aceste medicamente sunt absolut necesare pentru pacientii cu forme grave, care necesita administrare de oxigen. Celelalte medicamente din schema de tratament exista“, a mai spus Carmen Dorobat. Departe de gardul Spitalului de Infectioase, la Letcani, ieri s-au transferat în sfârsit primii pacienti COVID-19. Spitalul NATO de la Letcani nu a putut primi deocamdata decât pacienti cu forme medii de boala, ce nu toti necesita oxigenoterapie, ci doar doi. „Începând din noaptea aceasta (ieri - n.r.) vom interna si îngriji pacienti în cadrul Sectiei Exterioare Letcani. Vor fi îngrijiti doar pacienti cu forme medii COVID-19 care nu necesita suport mare de oxigen si pot beneficia de oxigenoterapie cu ajutorul concentratoarelor. Dupa finalizarea montarii, umplerii si verificarii bunei functionalitati a stocatorului de oxigen, vom putea îngriji si pacienti în terapie intensiva“, a declarat Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase. Cu alte cuvinte, ATI si zona rosie (cea conectata la oxigen) sunt deocamdata sub lacat. Vasile Cepoi, directorul DSP, spune ca întârzierea aducerii stocatorului s-a datorat gabaritului acestuia, deci transportului efectuat de firma contractoare. Totusi, de la închiderea spitalului în 2020 si pâna acum, au trecut luni de zile, timp în care peste modulele de la Letcani s-a asezat praful. De ce nu s-a deschis pâna acum sau de ce nu s-au luat masuri preventive pentru a-l putea deschide la timp? „Din pacate, uneori, factorul politic îsi spune cuvântul“, a spus Carmen Dorobat, fost manager al Spitalului de Boli Infectioase în perioada în care unitatea de la Letcani a fost data în folosinta. Asadar, pâna ce spitalul de 13 milioane de euro va avea backup de oxigen, la Letcani vor fi tratati, deocamdata, 20 de pacienti cu forme medii spre grave. Pentru cei de la UPU a Spitalului Clinic Sfântul Spiridon, acest lucru este mana cereasca, dar nu dezamorseaza bomba din sistemul medical. Medicii ne avertizeaza ca, deocamdata, suntem departe de platoul valului 4, iar ca sa ajungem la acel punct, trebuie sa ne pazim. „Autoritatile politice sa ia în serios semnalele noastre, pentru ca ne aflam în cel mai crunt moment posibil de la începutul pandemiei, si trebuie sa dea tot timpul lor, toata seriozitatea si toata competenta de care au nevoie în acest moment pentru a ne da baza din punct de vedere legislativ, din punct de vedere administrativ, si, sigur, din punct de vedere financiar“, a mai spus Carmen Dorobat.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi