- Comuna pe care o conduceti se extinde pe zi ce trece. Cum tin pasul utilitatile cu viteza de dezvoltare? Tomestiul este o comuna mare, întinsa pe toate dealurile de la est de municipiul Iasi. Când am extins intravilanul în 2007, si procedurile au durat pâna în 2014, am încercat sa multumim pe toata lumea. Toti cei care au solicitat ca terenul sa le fie trecut în intravilan au obtinut acest lucru dupa ce studiile necesare au aratat ca se preteaza modificarea. Nu ne-am gândit ca vor aparea probleme, pentru ca s-au construit case la distanta mare de vatra satului, iar aceasta a dus, de exemplu, ca sa ma refer la zapada abundenta de la începutul lunii aprilie, la o întârziere a deszapezirii. La fel, extinderea utilitatilor, cum ar fi reteaua de curent electric, a tinut mai greu pasul cu noile constructii. Acesti pasi de dezvoltare nu se pot face pe cât de repede dorim. O mare parte dintre cei care s-au mutat la Tomesti au ramas cu domiciliul pe Municipiul Iasi sau în localitatile de unde au venit. Nu a crescut populatia comunei. Stiti ca bugetul vine în functie de numarul de locuitori. Apoi, daca legea se va modifica, o parte din contributia pe care o are fiecare angajat va merge la administratia locala unde acesta are domiciliul. Or, daca cei care au preferat sa locuiasca la Tomesti nu si-au facut mutatia, nu contribuie la bugetul nostru. Dar noi trebuie sa investim foarte mult în zonele rezidentiale recente. Ar trebui ca legea sa fie îmbunatatita, poate ar fi o idee ca acele contributii - cum sunt cele de asigurari sociale - sa fie platite si banii sa ramâna acolo unde stai, nu în localitatea unde apari cu domiciliul. Am discutat despre asta si cu alti colegi primari din Zona Metropolitana, care au aceeasi problema. - Concret, ce se construieste acum la Tomesti? Avem 26 de proiecte care vor intra în finantare. Odata cu ele, comuna atrage peste 36 de milioane de euro pentru crese, scoli, drumuri, apa si canalizare, eficientizare termica, transport. Am la birou un panou cu toate proiectele, pentru ca multe sunt contra cronometru si, daca nu ne încadram în timp, pierdem finantarea. De exemplu, în ce priveste modernizarea strazilor si drumurilor comunei, Compania Nationala de Investitii a scos la licitatie pentru noi lucrarile pe un total de 5,7 km, suma fiind de aproximativ 17 milioane de lei. Dar noi venim în completare cu înca 3 km, pentru ca CNI a preluat anumite segmente si vrem ca modernizarile sa cuprinda drumul întreg. Nu stiu daca lucrarile vor începe anul acesta, dar în 2024 cu siguranta santierul va fi deschis. Sunt vizate strazi din toate cele patru sate ale comunei. Chiar la sfârsitul lunii trecute au mai fost lansate în licitatie trei proiecte. Este vorba de realizarea sistemului GIS - Sistemul Informational Geografic - pentru ca am obtinut o finantare pentru reactualizarea Planului Urbanistic General si introducerea lui în acest sistem, apoi vrem sa achizitionam un microbuz electric si patru puncte de reîncarcare, probabil vom înfiinta noi un traseu, si de asemenea, vom achizitiona si completa sistemul de monitorizare video în comuna. Au fost semnate contractele pentru reabilitarea energetica a doua blocuri, 45 si 47, reabilitare ce va include înlocuirea tâmplariei, izolarea fatadei, montarea rulourilor exterioare si schimbarea acoperisului, precum si o serie de lucrari conexe. Tot pachetul înseamna o investitie de 17 milioane de lei. - Vor mai fi si alte blocuri incluse în acest program? Da, vor mai fi incluse fostele blocuri IGLL (1,2,3), blocurile 1, 2, 3, 4 ISCIP, pentru care se lucreaza acum la documentatiile de avizare a lucrarilor de interventie. E vorba de 29 de milioane de lei. Sunt multe documente de întocmit pâna la executia propiu-zisa având în vedere faptul ca documentatiile acestor blocuri erau foarte vechi la data depunerii: avem de facut relevee, actualizari ale documentatiilor de intabulare, planuri topo, dar si intrarea în legalitate a balcoanelor de la parterul blocurilor construite fara autorizatie. Pe lânga cele mentionate avem documentatia gata si pentru blocul nr. 8 aflat lânga primarie, pentru care avem finantare de 1,3 milioane de lei. În derulare se afla acum si achizitia lucrarilor menite sa creasca eficienta energetica la Sala de sport a Scolii „D.D. Patrascanu” urmând sa intram în executie si cu lucrarile de reabilitare energetica la corpul de cladire al scolii. Mai este un corp de cladire la Scoala Goruni care urmeaza sa fie reabilitat complet . Costurile sunt 8,6 milioane lei la scoala „D.D. Patrascanu”, 1,8 milioane lei la sala de sport si 1,6 milioane lei la scoala Goruni. Tot la CNI am depus un proiect ce vizeaza construirea unei crese în curtea Scolii Chicerea. Acolo va fi un proiect personalizat, din cauza terenului pe care îl avem la dispozitie. În cartierul Stefan cel Mare intentionam sa construim o cresa-tip, cu patru sali, tot prin CNI, pe terenul de lânga scoala „D.D. Patrascanu”, dar mai sunt câteva detalii de pus la punct înainte de promovarea investitiei. Aceste proiecte vor fi completate cu finantarea ce a fost aprobata zilele trecute prin PNRR si care vizeaza dotarea insitutiilor de învatamânt din comuna Tomesti cu mobilier scolar, materiale didactice si echipamente digitale. – La copii v-ati gândit. Dar pentru cei mari ce aveti în plan? Vom avea un sediu nou pentru primarie. Este deja un ordin de ministru ajuns la compartimentul de achizitii al Ministerului Dezvoltarii. Este vorba de 14 milioane de lei. Acum primaria functioneaza în cladirea unei foste scoli, care va fi redata activitatilor didactice sau poate un centru de activitati pentru tomestenii seniori. Am întârziat cu proiectul casei de cultura. Este un proiect de suflet al meu, pentru ca ma preocupa foarte mult sa aiba aceleasi sanse copiii, tineretul, de la noi, ca si cei din oras. Daca am construit sala de sport, terenuri de joaca, stadion, ne trebuie si o casa de cultura unde sa putem sa completam gama de activitati - dansuri, pictura, unde sa atragem si persoane cu dizabilitati. Tomestiul face parte dintr-o asociatie europeana si am vazut în Franta oameni cu dizabilitati care veneau chiar si de la 100 de km, dornici sa participe la tot felul de activitati. În Tomesti sunt multe persoane cu dizabilitati, inclusiv copii, si trebuie sa le oferim oportunitatea sa vina sa se relaxeze. Pentru vârstnici am gândit sa facem un centru de seniori, în decurs de doi ani, cu bani de la buget. Pensionarii vor putea acolo sa joace sah, table, sa citeasca o carte ori sa puna în scena un spectacol. Am pregatit proiectul, dar n-au mai fost bani pentru ca au aparut toate celelalte proiecte, de la „Anghel Saligny”, de la PNRR, unde era nevoie de cofinantari. Partea noastra pentru toate proiectele demarate este de circa 4 milioane de euro. Sansa este ca tocmai a fost lansat un fond de finantare pentru astfel de centre. Suntem cu un pas în fata multora, trebuie doar sa mergem sa depunem proiectul facut deja pentru finantare. Ar fi pacat sa o pierdem, vorbim de cca 500 de mii de euro, adica aproximativ 2,5 milioane de lei. - Încet-încet, transformati comuna într-un oras. Mai sunt multe de rezolvat. De exemplu, dupa ce am extins intravilanul, au aparut probleme, care nu se rezolva usor. În 4 ani, poate 8 ani, sper sa ne ajute Dumnezeu sa avem toata infrastructura. Spre exemplu, pe partea de apa si canal avem pe Programul „Anghel Saligny” 3 milioane de lei pentru realizarea canalizarii pe platforma Comtom, dar avem si 26 de milioane de lei aprobati pentru apa si canal în zona intravilanului extins. Vor fi construite si trei poduri, la Vladiceni, Chicerea si Tomesti, contractul fiind atribuit si vor începe lucrarile. Astfel, toate podurile din comuna sunt noi, la standarde moderne. Avem si doua proiecte pe partea energetica. Unul vizeaza reabilitarea iluminatului public cu un milion de euro. Tot iluminatul public va fi unul inteligent cu telegestiune, cu dispozitive LED. Acesta va fi completat cu un proiect ce vizeaza modernizarea punctelor de aprindere si montarea unor corpuri de iluminat public cu led pe strazile care nu au fost prinse pe prima linie de finantare. Pregatim realizarea unui Centru pentru Aport Voluntar pentru colectarea deseurilor selective si a celor voluminoase. Este vorba de anvelope, mobilier, electrocasnice, crengi, practic de tot ce nu poate fi pus în pubele. E o problema: oamenii nu le mai dau foc, cum se întâmpla mai demult, ci le depoziteaza la poarta gospodariei, de unde însa nu le ridica niciun serviciu. Si pe buna dreptate ne întreaba ce sa faca cu ele. Platforma va rezolva problema asta, pentru ca e o problema de mediu. Sa nu uitam ca, acum, trebuie sa selectam 50 la suta din toata cantitatea de deseuri, iar în 2030, 90 la suta. Pe de alta parte, au început lucrarile de extindere a retelei de gaz în satul Goruni. E o finantare de 1,2 milioane de lei de la Eon, este si cofinantarea noastra de 700 de mii de lei si astfel vom putea spune ca la Goruni va fi si apa si gaz. Daca nu uitam drumurile locale care se refac dupa ce au fost afectate de calamitati, putem sa spunem ca, usor, usor, scoatem satele din noroi. Vom ajunge sa avem conditii urbane în toate satele comunei. - V-ati gândit sa puneti în discutie transformarea Tomestiului în oras? În vremurile actuale, nu este nici un avantaj. Bine, ar creste salariul primarului, al functionarilor, dar statutul de oras înseamna în primul rând anumite restrictii pentru cetateni privind cresterea animalelor de curte sau o crestere a taxelor locale. Apoi, ca sa obtii o finantare, trebuie sa te bati cu cei mari. Conditiile de aplicare sunt mai avantajoase în mediul rural decât în urban. Cred ca la nivelul tarii este necesara o reorganizare administrativa care sa urmareasca comasarea unor servicii publice pentru locuitorii a doua sau mai multe comune, fara sa se recurga la disponibilizari. Acum nu ne gândim la Tomesti ca la un oras, decât în ceea ce priveste confortul cetatenilor si diverisificarea, dezvoltarea serviciilor de care ei beneficiaza.
