Asa-numitul colesterol bun din organism – HDL - poate fi chiar mai bun decât stiam pâna acum. Noi cercetari de la Scoala de Medicina a Universitatii Washington din St. Louis sugereaza ca un tip de lipoproteina cu densitate mare (HDL) are un rol necunoscut anterior în protejarea ficatului de leziuni. Acest HDL protejeaza ficatul prin blocarea semnalelor inflamatorii produse de bacteriile intestinale comune. Studiul a fost publicat pe 23 iulie în revista Science. HDL este cunoscut mai ales pentru eliminarea colesterolului „rau“ LDL din organism si livrarea acestuia în ficat, pentru eliminare. Dar, în noul studiu, cercetatorii au identificat un tip special de HDL, numit HDL3, care, atunci când este produs de intestin, blocheaza semnalele bacteriene intestinale care provoaca inflamatia ficatului. Daca nu sunt blocate, aceste semnale bacteriene se deplaseaza de la intestin la ficat, unde activeaza celule imune care declanseaza o stare inflamatorie, ceea ce duce la afectarea ficatului. „Chiar daca HDL a fost considerat“ colesterol bun „, medicamentele care cresc nivelul global au pierdut teren în ultimii ani din cauza studiilor clinice care nu au aratat niciun beneficiu în cazul bolilor cardiovasculare“, a declarat autorul senior dr. Gwendalyn J. Randolph, profesor de imunologie. „Dar studiul nostru sugereaza ca, cresterea nivelului acestui tip specific de HDL si, în mod specific, cresterea acestuia în intestin, poate fi promitatoare pentru protejarea împotriva bolilor hepatice, care, ca si bolile de inima, reprezinta, de asemenea, o problema cronica majora de sanatate“. În studiu, cercetatorii au aratat ca HDL3 din intestin protejeaza ficatul de inflamatie, la soareci. Orice fel de leziuni intestinale pot avea impact asupra modului în care un grup de microbi numiti bacterii Gram-negative pot afecta organismul. Astfel de microbi produc o molecula inflamatorie numita lipopolizaharida care poate ajunge în ficat prin vena porta. Vena portala este vasul principal care furnizeaza sânge ficatului si transporta majoritatea nutrientilor la el, dupa ce alimentele sunt absorbite în intestin. Complexul de molecule care blocheaza inflamatia Substantele din microbii intestinului pot „calatori“ împreuna cu substantele nutritive din alimente pentru a activa celulele imune care declanseaza inflamatia. În acest fel, elementele microbiomului intestinal pot conduce la afectiuni hepatice, inclusiv la afectiuni hepatice grase si fibroza hepatica, în care ficatul dezvolta tesut cicatricial. Randolph a devenit interesat de acest subiect dupa o colaborare cu doi chirurgi de la Universitatea Washington, dr. Emily J. Onufer si dr. Brad W. Warner, profesor de chirurgie pediatrica si sef chirurg la Spitalul de Copii din St. Louis, ambii coautori ai studiului. Acestia au constatat ca unii sugari prematuri dezvolta o afectiune care le pune viata în pericol, numita enterocolita necrozanta, o inflamatie a intestinului care poate necesita îndepartarea chirurgicala a unei portiuni din intestin. Chiar si dupa o interventie chirurgicala cu succes, astfel de copii dezvolta adesea boli de ficat, iar Onufer si Warner au vrut sa înteleaga de ce. „Studiau aceasta problema într-un model de soarece cu afectiune: îndeparteaza o portiune din intestinul subtire la soareci si studiaza fibroza hepatica care rezulta“ a explicat Randolph. „Au existat indicii în literatura ca HDL ar putea interfera cu detectarea lipopolizaharidelor de catre celulele imune si ca receptorul lipopolizaharidei ar putea fi legat de boli hepatice în urma interventiei chirurgicale intestinale. „Cu toate acestea, nimeni nu credea ca HDL se va muta direct de la intestin la ficat, ceea ce impune ca acesta sa intre prin vena portala“, a spus ea. „În alte tesuturi, HDL se deplaseaza printr-un alt tip de vas numit vas limfatic care, în intestin, nu se leaga de ficat. Avem un instrument foarte frumos în laboratorul nostru care ne permite sa luminam diferite organe si sa urmarim HDL în acel organ. Deci, am vrut sa luminam intestinul si sa vedem cum pleaca HDL din el si unde se duce de acolo. Asa am aratat ca HDL3 pleaca doar prin vena portala pentru a merge direct la ficat. „ Pe masura ce HDL3 face aceasta scurta calatorie pe vena portala, se leaga de o proteina numita LBP - proteina de legare a lipopolizaharidelor - care se leaga, la rândul ei, de lipopolizaharida daunatoare. Când lipopolizaharida daunatoare este legata de acest complex, este blocata activarea celulelor imune numite celule Kupffer. Acestea sunt macrofage si locuiesc în ficat si, atunci când sunt activate de lipopolizaharida, pot determina inflamatia ficatului. „Credem ca LBP, numai atunci când este legat de HDL3, sta fizic în cale, astfel încât lipopolizaharida nu poate activa celulele imune inflamatorii“, a spus dr. Han. „HDL3 ascunde în esenta molecula daunatoare. Cu toate acestea, daca LBP se leaga de lipopolizaharida si HDL3 nu este prezent, LBP nu este capabil sa stea în calea moleculei daunatoare. Fara HDL3, LBP va declansa o inflamatie mai puternica“. Dezechilibrul, foarte usor de provocat Cercetatorii au aratat ca leziunile hepatice sunt mai grave atunci când HDL3 din intestin este redus, cum ar fi prin îndepartarea chirurgicala a unei portiuni din intestin. „Operatia pare sa provoace doua probleme“, a spus dr. Randolph. „Un intestin mai scurt înseamna ca produce mai putin HDL3, iar operatia în sine duce la o stare daunatoare a acestuia în intestin, care permite ca mai multa lipopolizaharida sa se reverse în sângele portal. Când îndepartati partea din intestin care produce cel mai mult HDL3, obtineti cel mai prost rezultat hepatic. Când aveti un soarece care nu poate produce genetic HDL3, inflamatia hepatica este, de asemenea, mai grava. Am vrut, de asemenea, sa vedem daca aceasta dinamica a fost prezenta în alte forme de leziuni intestinale, asa ca ne-am uitat la modele de soarece cu dieta grasa si boala alcoolica a ficatului“. În toate aceste modele de leziuni intestinale, cercetatorii au descoperit ca HDL3 era protector, legându-se de lipopolizaharida suplimentara eliberata din intestinul lezat si blocând efectele sale inflamatorii din aval în ficat. Cercetatorii au mai aratat ca acelasi complex molecular de protectie era prezent în probele de sânge uman, sugerând ca un mecanism similar ar putea fi observat la oameni. De asemenea, au folosit un compus medicamentos pentru a creste HDL3 în intestinele soarecilor din studiu si au constatat ca este protector împotriva diferitelor tipuri de leziuni hepatice. Desi medicamentul este disponibil numai pentru cercetarea pe animale, studiul releva noi posibilitati de tratare sau prevenire a bolilor hepatice, indiferent daca provin din leziuni la nivelul intestinului cauzate de diete bogate în grasimi, excesul de alcool sau leziuni fizice, cum ar fi operatia. „Speram ca HDL3 sa poata servi drept tinta în viitoarele terapii pentru bolile de ficat“, a conchis Randolph.
