Iasul pierde din ce în ce mai mult teren în fata oraselor din vestul tarii. Este îndeajuns sa aruncam o privire pe contractele de lucrari de anvergura pe care le-a semnat fiecare municipalitate în primele opt luni ale anului. Diferentele sunt majore: Clujul si Oradea încep noi proiecte ambitioase de dezvoltare, Iasul stagneaza. Chiar daca scoatem din ecuatie metroul, al carui contract de lucrari a fost semnat în acest an, Clujul a început investitii cu o valoare de cinci ori mai mare fata de Iasi. Pe lânga lucrarile curente de întretinere ale orasului (spatii verzi, curatenie etc.), Clujul desfasoara lucrari la proiecte de amploare, altele decât metroul, precum centura metropolitana sau bazinul de înot. Inclusiv Oradea a semnat contracte cu o valoare cel putin dubla fata de municipalitatea ieseana: cel mai mare proiect vizeaza construirea unei noi piete (cu parcare subterana), iar al doilea este un centru intermodal de marfa. În timp ce liberalii de la Iasi îsi numara primarii si consilierii (ieri, PNL Iasi a anuntat ca intra în campanie), liberalii de la Cluj si Oradea îsi numara proiectele la faza de lucrari, astfel ca decalajul de dezvoltare între Iasi si vest va cunoaste noi dimensiuni în urmatorii ani. Câte contracte a semnat fiecare primarie „Ziarul de Iasi” a consultat informatiile publicate în sistemul national de achizitii publice (SEAP) în perioada 1 ianuarie – 31 august 2023 pentru a vedea care sunt contractele cu o valoare de cel putin 10 milioane lei (fara TVA) pe care le-au semnat primariile din Iasi, Cluj si Oradea. Dupa acest prag, putem vorbi despre investitii care au o anumita anvergura în modernizarea comunitatilor. Am exclus din analiza toate acele anunturi care, de fapt, reprezentau actualizari la contracte mai vechi, fiind facute modificari de costuri. De exemplu, Oradea figureaza cu 22 de anunturi de contracte publicate în acest an, dar numai 6 dintre acestea sunt proiecte noi, restul fiind acte aditionale sau alte ajustari la contracte vechi – suplimentarile de fonduri sunt, dupa caz, pâna în suma de 10 milioane de lei. Analog, am exclus si contracte în cazul Clujului (5) si Iasului (2). Odata centralizate datele, situatia este net în favoarea oraselor din vest: Clujul a semnat contracte de lucrari cu o valoare de 9,6 miliarde lei (12 contracte), Oradea de aproape 240 milioane lei (6 contracte), iar Iasul abia a trecut de pragul de 110 milioane lei (3 contracte). Chiar daca scadem metroul de la Cluj, administratia condusa de Emil Boc se afla în continuare în top cu peste 510 milioane lei. Ce investitii fac orasele din vestul tarii fata de Iasi Daca excludem metroul (9,05 miliarde lei), proiect care a ajuns în faza de lucrari la circa sase ani de la momentul initierii, Clujul se poate lauda cu proiecte precum: construirea unui bazin de înot (117,4 milioane lei), contractarea unui constructor pentru prima etapa de realizare a centurii metropolitane (94,2 mil. lei), achizitia a 40 de autobuze electrice (70 mil. lei), amenajarea unei parcari Park&Ride (60,8 mil. lei), construirea unei noi scoli (42,2 mil. lei), construirea unui liceu nou cu sala de sport (30,3 mil. lei), restaurarea unui monument istoric (27,9 milioane lei), reparatii urgente la imobile din proprietatea publica (24,7 mil. lei), lucrari de întretinere la scoli (16,3 mil. lei), construirea unei gradinite (15,2 mil. lei) si achizitia de energie electrica pe bursa (11,4 mil. lei). Toate aceste valori sunt fara TVA si reprezinta proiecte pentru care au fost semnate contractele de lucrari sau de furnizare în primele opt luni ale anului. În schimb, valoarea totala a proiectelor este mai mare întrucât, dupa caz, investitia mai cuprinde si alte componete: dotari, echipamente, proiectare, consultanta etc. La Oradea, cel mai mare contract semnat în primele opt luni anului face referire la construirea asa-numitului „Centru de antreprenoriat”, care înseamna, de fapt, amenajarea unei noi piete cu produse agricole si parcare subterana (77 milioane lei). Dupa valoare, urmeaza un centru intermodal de transport (amenajarea de cai ferate pentru transport marfa, inclusiv cu acces rutier) de 47,1 milioane lei. Tot la Oradea, o companie din Iasi (Grup Constructii Est) face parte din asocierea care va amenaja o parcare aferenta Spitalului judetean, lucrarile având o valoare de 45,8 milioane lei, în cadrul unui contract semnat tot cu municipalitatea. Pe lista urmeaza doua contracte pentru modernizarea de strazi (31,9 milioane lei) si cheltuieli de 35 milioane lei aferente contractarii unui credit de investitii de 100 milioane lei (contract semnat cu BRD, cu o scadenta de 9 ani). În ceea ce priveste Iasul, cele trei contracte semnate în primele opt luni cu o valoare fiecare de peste 10 milioane lei, sunt: reabilitarea sistemului de termoficare (56,7 mil. lei), modernizarea pasajului Socola (35 mil. lei) si reabilitarea energetica a mai multor blocuri de locuinte (19,8 mil. lei). Primaria Iasi a mai semnat un acord-cadru pentru servicii de dezinsectie cu o valoare mare (circa 35 mil. lei), dar anul acesta cheltuielile sunt de 6,7 mil. lei (2 contracte subsecvente semnate). Începerea lucrarilor la pasajul Alexandru cel Bun (70 mil. lei) a fost amânata cel putin un an, iar pentru reabilitarea Colegiului Pedagogic (66 mil. lei) nu a fost semnat contractul pâna la data de 31 august. Liberalii ieseni au intrat oficial în „campanie” În timp ce liberalii de la Cluj si Oradea îsi numara proiectele la faza de lucrari, cei de la Iasi îsi numara consilierii si primarii, vorbind despre „marile proiecte” ale Iasului pe care le vor transforma în teme de campanie. Pe lista PNL sunt autostrazile A7 si A8, Spitalul Regional de Urgenta (SRU), Aeroportul, Sala Polivalenta, Institutul de Boli Cardiovasculare, sediu nou pentru Opera si reabilitarea Filarmonicii. Sa le luam pe rând. Autostrazile A7 si A8 au fost resuscitate la presiunile societatii civile (asociatiile care militeaza pentru construirea de autostrazi), SRU este un efort conjugat al clasei politice care, dupa 15 ani, prinde contur (la fel ca în Craiova si Cluj), Sala Polivalenta si Institutul Inimii nu au finantare, iar în cazul Operei vorbim deocamdata doar despre asigurarea unui teren în Copou, dupa o bâlbâiala administrativa de câtiva ani. În schimb, bile albe sunt în cazul Aeroportului (aflat într-un stadiu avansat de dezvoltare, prin intermediul unui proiect pus la punct în ultimii trei ani) si Filarmonicii – cladirea va fi reabilitata în urma parteneriatului între Primarie si Consiliul Judetean (licitatie în faza de evaluare a ofertelor). „PNL Iasi începe oficial campania pentru a câstiga din nou Consiliul Judetean Iasi si Primaria Municipiului Iasi prin forte proprii iar tinta noastra este sa ajungem la 60 de primarii liberale în 2024. Dam startul oficial la campania pentru obtinerea unui rezultat istoric – opt ani de guvernare liberala pentru Iasi: 2020 – 2028”, au spus liberalii ieseni, ieri, într-un comunicat. De remarcat absenta primarului Mihai Chirica de la sedinta PNL Iasi (cel putin asa rezulta din zecile de imagini pe care liberalii le-au postat în mediul online) care a precedat comunicatului trimis ieri, sedinta, în care, printre altele, a fost validata campania de propaganda politica intitulata „Iasul pe mâini bune”.
