Acestia desfiintasera autorizatia de construire a blocului de doua etaje din cartierul Alexandru, dar Curtea de Apel nu a fost de acord si urmeaza rejudecarea. Magistratii Curtii de Apel s-au dat peste cap pentru a trimite dosarul „Familial” spre rejudecare. Judecatorii au considerat ca instanta inferioara a acordat prea multa atentie plângerilor locatarilor din zona, fara a lua în considerare argumentele aduse de municipalitate si de fosta Familial Restaurant SA. Lipsa de la dosar a unor documente ce ar fi trebuit prezentate de beneficiara autorizatiei de construire a fost si ea interpretata ca o încalcare a dreptului la aparare. Dosarul a reintrat vineri pe rolul Tribunalului, procesul plecând din nou de la zero. În urma cu trei ani, fosta Familial SA a demarat procedurile de extindere a restaurantului. Certificatul de urbanism a fost eliberat, fara a exista acordul vecinilor si al Politiei Rutiere. În 2019, a fost emisa si autorizatia pentru „amplasare firma luminoasa si extindere spatiu comercial existent”. Extinderea s-a concretizat într-un bloc de doua etaje, aflat în imediata apropiere a blocului vecin si cu parcarea la 100 de metri distanta, în curtea bisericii Sf. Nectarie. Plângerile vecinilor au avut ca urmare sistarea lucrarilor, din dispozitia Inspectoratului de Stat în Constructii si o actiune în instanta demarata de Prefectura, care a solicitat anularea autorizatiei. Procesul a început în august anul trecut, data la care Familial SA era deja radiata din Registrul Comertului. În locul sau, magistratii Tribunalului au dispus introducerea în cauza a fostului patron, Sebastian Hitruc, ca beneficiar real al autorizatiei. În aprilie, magistratii Tribunalului au ajuns la concluzia ca autorizatia de construire a fost emisa ilegal, constatând nulitatea absoluta a acesteia. Ei apreciat ca prevederile autorizatiei de construire nu corespundeau cu cele ale certificatului de urbanism. Existenta unui contract de comodat prin care biserica ceda 17 locuri de parcare în folosinta gratuita a fost considerata ca insuficienta pentru a considera rezolvata problema parcarii, în lipsa acordului proprietarului parcarii folosite de biserica, respectiv municipalitatea. Lipsa acordului vecinilor, ca si a unui studiu de însorire au fost alte motive prin care judecatorii au motivat nulitatea autorizatiei. Atât Primaria, cât si Hitruc, au declarat recurs împotriva sentintei. Hitruc a precizat ca viitoarea cladire de birouri va dispune de 26 de locuri de parcare, la cele 17 primite de la biserica adaugându-se alte 9 cedate de Primarie în zona. Or, la dimensiunile autorizate, cladirea ar avea nevoie de doar 12 locuri de parcare. Acordul vecinilor nu ar fi necesar, întrucât blocul învecinat nu este adiacent noii constructii, ci despartit de aceasta printr-un trotuar lat de circa 3 metri. La dosar ar fi fost depus un studiu de însorire, neluat în calcul de Tribunal. La rândul sau, reprezentantii municipalitatii au apreciat ca noua cladire nu încalca în niciun fel functiunea zonei, iar autorizatia a respectat întru totul legislatia în vigoare. Magistratii Curtii de Apel au apreciat ca cele doua recursuri sunt întemeiate, hotarârea Tribunalului de constatare a nulitatii autorizatiei de construire fiind nelegala. „Prima instanta a preluat o serie de argumente din cererea de chemare în judecata fara ca acestea sa se întemeieze pe înscrisurile depuse de parti la dosar”, au considerat judecatorii. Acestia au constatat ca documentatia aferenta autorizatiei de construire depusa la dosar este incompleta, lipsind numeroase acte necesare solutionarii cauzei. „Dintre aceste înscrisuri amintim memoriile de arhitectura si de structura realizate de arhitectul si respectiv inginerul structurist, plansele tehnice anexe la aceste doua memorii tehnice, expertiza de specialitate, din care s-au depus la dosar doar câteva pagini, planul de încadrare în zona care sa cuprinda si spatiile pretins dobândite prin contractul de comodat, contractul de comodat si dovada detinerii spatiului de catre comodant precum si cererea de obtinere a autorizatiei de construire”, se mentioneaza în motivarea Curtii de Apel. Desi aceste documente ar fi trebuit sa fie depuse de reprezentantii Primariei sau de Hitruc si nimeni nu îi împiedicase sa le prezinte, lipsa lor a fost apreciata ca o încalcare a dreptului la un proces echitabil. Decizia Curtii de Apel a fost de casare în totalitate a sentintei Tribunalului si de reluare a procesului.
